Category Archives: Languedoc, o regiune binecuvântată de Dumnezeu

Vara la țară… (V)

Posted on by
2

Vara la țară… (V)

File de jurnal

  

Alt proiect recent în grădina noastră se intitulează: „Canna indica”

Din păcate, acest proiect este consecința unui eveniment nefericit : dispariția marilor agave în regiunea noastră !

Agave la Bastide în 2020

Încă odată, atacul fulger al unui predator, necunoscut nu demult în Languedoc:

« Dăunători : Gărgărița agavei și larvele sale, numite viermii agavelor, reprezintă amenințări majore pentru aceste plante, în special în anumite regiuni.

În prezent (în 2019), zona în care agavele sunt afectate de acest vierme privește în principal Franța și exclusiv regiunea mediteraneană. Este găsit de la Perpignan până la Nisa, cu focare mai pronunțate în Perpignan, Béziers, Montpellier și Fréjus. Autoritățile olandeze recunosc că acest dăunător a fost importat în Europa în mod periodic (de 13 ori în ultimii 30 de ani).

Gărgărița agavei, Scyphophorus acupunctatus, este o insectă aparținând vastului grup de gândaci. Forma sa este foarte asemănătoare cu cea a gărgăriței palmierului, dar este mai mică și complet neagră. În ciuda numelui său, nu atacă doar agavele… »

Recunosc că am făcut o ENORMA greșală: am ascultat sfaturile unui “specialist”, care a afirmat că: « nu există niciun tratament împotriva acestui dăunător » ! Continue reading →

Vara la țară… (IV)

Posted on by
Reply

File de jurnal

 

« Nando » : un subiect foarte dificil.  Care este încă în dezbatere !

În textul “Cișmigiu & Co. (III) | ADRIAN ROZEI,  postat în iulie 2022, am abordat și acest subiect:

« Nu pot trece cu vederea « Polygala Grandiflora » sau « floarea Regelui Ferdinand »…

« Atunci, am aflat de existența acestei plante și de “aventurile” regelui Ferdinand I, care a tot căutat-o prin Bucegi, timp de vreo 10 ani, fără succes!…

Astept cu nerăbdare să descopăr, săptămâna viitoare, …urmarea “aventurii cu Nando din Bucegi” la 20Km de Mediterana!

Merci mult pentru informația din 2021! » 

Din păcate, urmarea a fost un dublu eșec! De două ori am încercat să aclimatez « Polygala Grandiflora » în grădina noastră și de două ori « am dat kics ! »

Primele instalatzii cu Nando !

N-am renunțat ! Anul acesta am comandat două plante « Polygala myrtifolia ».

« Polygala myrtifolia, cunoscută și sub numele de « myrtle-leaf milkwort », este un arbust veșnic verde sau un copac mic, originar din Africa de Sud. Se găsește de-a lungul coastelor de sud și sud-est ale Africii de Sud, de lângă Clanwilliam în Western Cape până în KwaZulu-Natal. Este un arbust cu frunze dense, care poate crește până la 2-4 m înălțime. Este cultivată ca plantă ornamentală în regiunile cu climat mediteranean. »

 

Continue reading →

Vara la țară…(I)

Posted on by
Reply

File de jurnal

La Bastide Vieille, 1 iulie 2025

« Locuința mea de vérà
E la țérà… 
Acolo era să mor
De urât și de-ntristare
Beat de soare
Și prăjit îngrozitor ! »

Topîrceanu, parodie după Al. Depărățeanu

Am mai scris și repetat acest refren de nenumărate ori ! Sau, cum zicea tatăl meu, « Dacă n-am spus-o, o repet ! »

Însă, de această dată, mărturisesc că am visat la grădina noastră, timp de o lună, de nenumărate ori. De ce ? Simplu !

Vreme de mai bine de trei săptămâni am voiajat printr-o bună parte din Europa, făcând escale prin cinci țări (Paris, București, Viena, Veneția, Barcelona) înainte de a reveni la Bastide Vieille, în inima regiunii Languedoc, acolo de unde plecasem pe 24 mai.

Atunci, am lăsat grădina la sfârșitul primăverii, pentru a o regăsi în plină vară (sau « vérà », după cum se vede… mai sus !). Trebuie să precizez că, în acest an, primăvara a sosit, cel puțin în regiunea noastră, cu multă întârziere. Din cauza ploilor repetate, a frigului neobișnuit în vecinătatea Mediteranei, bobocii, florile, natura în general… au “explodat” doar în luna mai, deci cu o întârziere de două luni.

Avantajul ? O simultaneiate neobișnuită a înfloririi unor specii care, de obicei, nu sunt “contemporane”!

Cu atât mai bine ! Iar, în cazul meu, care nu sunt prezent în permanență în Languedoc, a fost o ocazie neașteptată de a planta soiuri care cer condiții specifice, cu un oarecare decalaj. Continue reading →

De Dortous à Cantemir… (I)

Posted on by
1

…ou « Golpe a golpe, verso a verso! »

La Bastide Vieille, mars 2023

Texte publié dans la revue « 3R – Rădăcini/Racines/Radici » numéros 61 – 66, janvier – juin 2023, édité par l’Association « Memorie și speranță » à Bucarest (Roumanie).

Ce texte est un hommage et un souvenir attachés à la mémoire de Jean-Denis Bergasse.

Jean-Denis Bergasse, né à Béziers le 18 septembre 1946 et mort le 2 juillet 2011 à Cessenon-sur-Orb, est un écrivain et historiographe français.

Jean-Denis Bergasse a commencé son activité professionnelle dans le notariat avant de se consacrer aux recherches historiques et généalogiques. Il a présidé la Société Archéologique, Scientifique et Littéraire de Béziers et publié de nombreux travaux sur l’histoire régionale. 

Tout un chacun peut trouver sur Internet la liste de ses ouvrages.

Pour ma part, j’ai découvert, à travers son livre « L’Eldorado du vin, les châteaux de Béziers en Languedoc » (1994), la grande richesse architecturale de notre région. Il considérait lui-même que cet ouvrage sera le plus important de tout ce qu’il avait écrit et qu’il restera, même après sa disparition, « son livre de référence ». 

Par la suite, je l’ai rencontré, maintes et maintes fois, dans les « châteaux du vin », à l’occasion de séances de la « Société archéologique… », à   Cessenon ou chez des connaissances communes.  Continue reading →

Cișmigiu & Co. (IV)

Posted on by
2

La Bastide Vieille, 20/07/2022

Simțeam însă că mai lipsea o « prezență » în grădina noastră : o statuie a lui Buddah !

Un alt « proiect » care mi-a luat… 3 ani de gestație, până s-a concretizat !

E drept că aveam o idee precisă despre statuia mult visată :

-un « standing Buddah », nici « seatted », nici « laying »,

-dintr-un material care-i va permite să stea sub ploaie (cel puțin, în timpul verii !). 

Desigur că aș fi droit să fie « protejat  de Cobra », dar asta nu există decât la « seatted Buddah ». Nu contează ! Ii pot instala o umbrelă galbenă, ca cele des întâlnite în Extremul Orient. 

Una dintre condițiile capitale auto-impuse era… prețul statuii. Pentru că, un rapid studiu de piață (pe Internet !) indică, pentru un astfel de obiect, prețuri în jurul a 500Euro. Nici nu putea fi vorba !

Incă odată, soarta mi-a surâs !  Continue reading →

În căutarea unui « … sable naturiste » !

Posted on by
Reply

Valras-Plage, 11/05/2022 

Iată ce scriam pe 02/10/2021 (în francezà !), într-un text intitulat «  1, 2, 3… Octobre ! * »:

……………………………….

C’EST QUOI « …UN SABLE NATURISTE » ?

Valras-Plage, 02/10/2021

« Guide du Routard » scrie, la capitolul: “În apropiere de Béziers”: 

VALRAS-PLAGE (34350)

Se află la 10 km sud, la gura de vărsare a râului Orb. Puteți ajunge acolo cu autobuzul. Din ce în ce mai mult construită, dar cu o promenadă destul de frumoasă pe malul mării. Spre Sérignan, o plajă de nisip naturist foarte frumoasă. 

Noi mergem la Valras în mod regulat. Dar trebuie să recunosc că nu am văzut niciodată “nisipul naturist”! Pentru a înțelege (în sfârșit!) despre ce este vorba, ne-am întors acolo astăzi, într-o zi foarte frumoasă de toamnă. 

Ca de obicei, am făcut o primă oprire pe principala stradă pietonală, în piața orașului.

Era la sfârșitul dimineții, şi majoritatea comercianților își făceau deja  bagajele.  Mai rămăseseră câteva mese cu produse care ne aminteau culorile “piețelor din Provence”, atât de dragi lui Gilbert Bécaud.  Continue reading →

Le tour du monde… en quatre jours ! (II)

Posted on by
2

La Bastide Vieille, le 14/02/2022

Feuilles de journal

 

Béziers, le jeudi 10/02/2022

J’ai réussi à ne pas rater mon train ! Après, seulement, 4 heures de sommeil.

Pas grave ! Le quatre heures de voyage entre Paris et Béziers me permettent de bien me reposer et, même, de lire les journaux et revues en retard. A la condition d’avoir l’espace nécessaire pour répandre mes journaux et poser mes pieds sur la banquette d’en face !

Je vous donne un tuyau, fruit d’une longue expérience des trajets en TGV.

Mais, vous me promettez de le garder pour vous. D’accord ? 

Vous demandez la place 126 ou 128, dans les voitures 8 ou 18. C’est le carré au fond de la dernière voiture, qui est « réservé » pour les employés de la SNCF. Bien sûr, ils ne le reconnaitront jamais ! Mais, une longue pratique démontre que les cheminots viennent s’installer TOUJOURS dans ce carré. Et, même, avec la réservation automatique des sièges, la machine a été « dressée » pour respecter cette règle non-écrite… à condition que le train ne soit pas complet. 

Le plus difficile est de l’obtenir !

Avec la machine, on ne peut pas le demander et l’employée du service des réservations téléphoniques affirme, très souvent, qu’elle « ne sait pas faire ». Il y a une astuce, même dans ce cas. Mais, celle-ci… je la garde pour moi ! Continue reading →

1, 2, 3… Octobre ! *

Posted on by
2

Feuilles de journal

La Bastide Vieille, 7/10/2021

Après 16 mois de pandémie, passés pratiquement sans sortir du département de l’Hérault, voici que le moment était venu de faire un tour « à la Grande Ville » ! J’ai nommé Paris, comme chacun a pu le comprendre.

Deux semaines de promenades dans la grande cité, des visites d’expositions et musées, des découvertes liées aux Grands magasins et nouveaux hôtels de luxe ouverts pendant cette triste période… Parce que les confinements et fermetures à répétitions ont donné l’occasion à pas mal d’établissements parisiens de revoir leur décoration, de repenser leur service, de s’adapter aux nouvelles conditions de travail… 

Voici le moment venu de retourner dans le Sud ! 

Je me demandais, comme la Marquise de la bien-connue chanson : 

« Allô, allô James !
Quelles nouvelles ?
Absente depuis quinze jours,
Au bout du fil
Je vous appelle ;
Que trouverai-je à mon retour ?

Tout va très bien, Madame la Marquise,
Tout va très bien, tout va très bien.

Pourtant, il faut, il faut que l’on vous dise, etc., etc… »

Mais, n’ayant pas de « valet fidèle », j’ai dû faire  l’enquête par moi-même !

Et, voici les premières impressions. Continue reading →