Valras-Plage, 11/05/2022 

Iată ce scriam pe 02/10/2021 (în francezà !), într-un text intitulat «  1, 2, 3… Octobre ! * »:

……………………………….

C’EST QUOI « …UN SABLE NATURISTE » ?

Valras-Plage, 02/10/2021

« Guide du Routard » scrie, la capitolul: “În apropiere de Béziers”: 

VALRAS-PLAGE (34350)

Se află la 10 km sud, la gura de vărsare a râului Orb. Puteți ajunge acolo cu autobuzul. Din ce în ce mai mult construită, dar cu o promenadă destul de frumoasă pe malul mării. Spre Sérignan, o plajă de nisip naturist foarte frumoasă. 

Noi mergem la Valras în mod regulat. Dar trebuie să recunosc că nu am văzut niciodată “nisipul naturist”! Pentru a înțelege (în sfârșit!) despre ce este vorba, ne-am întors acolo astăzi, într-o zi foarte frumoasă de toamnă. 

Ca de obicei, am făcut o primă oprire pe principala stradă pietonală, în piața orașului.

Era la sfârșitul dimineții, şi majoritatea comercianților își făceau deja  bagajele.  Mai rămăseseră câteva mese cu produse care ne aminteau culorile “piețelor din Provence”, atât de dragi lui Gilbert Bécaud. 

Ce păcat! Nu vă pot reproduce “acssent”-ul vânzătoarei de paella! 

Et par-dessus tout ça on vous donne en étrenne
L’accent qui se promène et qui n’en finit pas !

…care face tot atât cât cel al lui Mireille din scrierea lui Mistral! 

Apoi, ne-am plimbat pe malul mării, căutând un restaurant pentru a lua prânzul.

Ca de atâtea ori, am ajuns la “Le Phare”! 

Câteva stridii, trei sau patru cozi de gambas “panga în stil spaniol”, sepie în sos Bordeaux, toate însoțite de tradiționalul Picpoul de Pinet! Și, pentru a termina « en beauté », profiterole cu ciocolată sub un strat de cremă Chantilly (ușoară!).

Dacă în timpul lungului prânz am privit trecătorii trecând pe lângă noi, a venit momentul să mergem în căutarea “nisipului naturist”! 

Am mers pe jos 3 sau 4 km, pe o plajă aproape pustie de înotători.  Dar în marea prea rece pentru a  te scălda după gustul meu, treceau planşe de windsurfing și bărci cu pânze, împinse de briza ușoară de toamnă. 

La capătul plajei, ne-am întors și ne-am îndreptat spre port și spre casele “pensionarilor”, care dau locului un aspect de “sat vechi de pescari”.

Era timpul să ne întoarcem acasă! 

Pentru “nisipul…așa cum știți”, vom reveni altă dată!  

………………………………

Asta era acum 6 luni, pe 2/10/2021.

De atunci, n-am mai avut ocazia să revin la Valras. 

Astăzi, pe 11/05/2022, profitând de o vreme aproape « de vară » cu temperatura aerului de 24°C -26°C, am hotărât să revenim la Valras. 

Numai că, de această dată, am decis să urmăm sfatul citat în « Guide du routard » : « Puteți ajunge acolo cu autobuzul. » 

Intradevăr ! Pentru doar 1 Euro, ai dreptul la o plimbare de vreo 30 min., care trece prin toate satele dintre Béziers şi Valras-plage.

Nu numai : pe drum, descoperi tot felul de sătuleţe cu pieţe centrale umbrite, care ascund restaurante discrete, dar şi diferite muzee, mediateci, discoteci, săli de fitness… în care au loc  activităţi « cultural-educative » chiar foarte interesante. 

In plus, miercuri (sau joi, sau sâmbătă…) au loc, mai peste tot, târguri semi-artizanale unde, chiar dacă majoritatea produselor sunt tot cele pe care le întâlneşti în magazinele din oraş, ambianţa are un aer festiv. 

Aici, poţi discuta cu vânzătorii, pune tot felul de întrebări, asculta răspunsuri… mai mult sau mai puţin autorizate ! Pentru că, mare parte dintre vânzători nu lucrează DECÂT în pieţe, îşi cunosc muşterii si, deseori, le « pun de-o parte » produsul lor preferat ! 

Desigur că, mergând cu maşina, pe autostradă, ajungi mai repede ! Doar că… nu profiţi de aceste ocazii, nu descoperi « activităţile locale » sau preocupările « băştinaşilor ». 

De exemplu, trecând prin Sauvian « o comună franceză situată în partea de sud a departamentului Hérault, în regiunea Occitanie. Expus la o climă mediteraneană, ea totalizează doar 5000 locuitori », am descoperit că Primăria, ca şi toate lampadarele din sat, era decorată cu steaguri reprezentând… leul lui San Marco, cel de la Veneţia! 

Citind, la opririle autobuzului, afişele de pe panouri, am aflat că ratasem, cu doar câteva zile, o sărbătoare interesantă şi… neaşteptată: 

FESTIVALUL DIN VENEȚIA Sauvian, 7 mai 2022.

« Organizat de Asociația Reflets de Venise. O mare petrecere venețiană cu participarea multor personaje costumate care se întorc de la celebrul Carnaval de la Veneția. » 

Ce să fac ? Nu pot să fiu, cum spun francezii, « au four et au moulin » ! Adică, la Paris şi în Languedoc, în acelaşi timp ! 

Alt avantaj al utilizării transportului local este că, dacă te găseşti în autobuz la ora de ieşire/intrare a liceenilor din şcoli, afli, chiar fără să vrei, « ultimile noutăţi » din zonă. 

Doar că toţi aceşti tineri, foarte activi, « se trag de şireturi » şi comentează cu voce (foarte) tare aceste noutăţi.

Deodată, ca prin minune, autobuzul se goleşte ! Atunci, descoperi că el s-a oprit în faţa unui enorm liceu… aflat în plin câmp! 

Iată, deci, câteva dintre avantajele de a lua autobuzul local. 

În plus, dacă iei în consideraţie  preţul « evolutiv » al benzinei din ultima vreme… 

Dar, poate că avantajul cel mai important este mai rar menţionat.

E drept că el nu-l interesează decât… pe şofer ! Care, voiajând cu autobuzul, poate profita de vinurile locale… fără a se teme de « sabia lu’ Zamolxes », care te pândeşte pe toate drumurile principale… când te întorci dintr-o staţiune balneară, mai ales cele aflate la malul mării ! 

Tocmai de aceea, cu inima şi creierul relaxate, ne-am îndreptat spre promenadă, acolo unde restaurantele se ţin lanţ. 

In continuare, ne-am dirijat, fără să ne mai punem probleme « existenţiale », (care-i mai ieftin, unde se mănâncă mai bine…) spre localul nostru preferat, unde ultima masă disponibilă (exact locul meu favorit !) ne aştepta, deja pregătită ! 

Ca deobicei, am ales tot « Formula EPD » (entrée/plat/dessert) la 25,90Euro. Am constatat cu bucurie că preţul la toate articolele consumate (menu, vin, cafea) nu s-a schimbat… nici măcar cu o centimă, în 6 luni !

In ciuda, « gripei aviare », a « războiului din Ucraina », a « absenţei turiştilor ruşi » etc., etc…. cum « cântă » toţi prezentatorii de la T.V. ! 

Şi de această dată am rămas tot într-o variantă a « domeniului maritim » : « tartare de deux poissons » (saumon şi thon), « encornets farcis  à la plancha et riz pilaf ».

Urmat de « moelleux au chocolat », cafea şi,  « ajutăle să coboare », tradiţionalul Picpoul de Pinet regional. De care am putut profita toţi… fără vreo discriminare ! 

Ca deobicei, a urmat luuunga plimbare pe plajă, pe care o impune digestia! 

De această dată, câţiva curajoşi se scăldau, dar majoritatea vizitatorilor îşi făceau siesta, bronzând la soare. Deocamdată, erau albi… ca pastila de Aspirină ! E doar începutul sezonului ! 

Am reluat şi plimbarea prin port, unde bărcile de competiţie în vederea concursurilor tradiţionale îşi aşteptau sportivii locali. 

Am fi putut s-o mai întindem până la ultimul autobuz, care pleacă din Valras la ora 20h30.

N-avea niciun rost. Turul clasic era terminat. 

Nimic nou sub Ra ! 

Adrian Irvin Rozei

Valras-Plage, mai 2022

– 

P.S. Tot n-am găsit « nisipul naturist » ! Voi reveni!

Insă, cu “escale” prin satele de pe traseul autobuzului. Biletul la 1 Euro autorizează opriri multiple… timp de o oră.