Cum s-a prăbușit Imperiul Roman

Acest text a fost publicat în revista “Siamo di nuovo insieme” no. 109 – 110, Ianuarie – Martie 2022, editată de Asociația italienilor din România.

Boulogne, 6/02/2022 

Data de referință, afișată de istorici, care marchează prăbușirea Imperiului Roman, este 4 septembrie 476. Ea corespunde zilei când Romulus Augustulus,  ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus, a abdicat. Insă ea este actul final al unei lungi perioade de declin, care începuse cu multă vreme mai înainte.

Cauzele acestui declin și sfârșitul lui emoționant, au fascinat timp de câteva secole pe istorici și pe filosofi.

„Cum este posibil ca un Imperiu atât de puternic, cu un nivel de civilizație nemaiîntâlnit până atunci, care a fost capabil să integreze o cultură eminentă, cum era cea elenistică, să cucerească popoare atât de numeroase și variate, care a știut să organizeze transferul  rapid al bunurilor, armatelor și a cetățenilor săi… a putut fi distrus… ca un joc de cărți?”  Continue reading

Escale à Sète (II)

Sète, 14/04/2022

 

A trecut, de la aceste « întâmplări », aproape un deceniu şi jumătate.

Când am descoperit, în presa locală, anunţul confirmând că manifestaţia intitulată “Escale à Sète” va avea loc, după doi ani de întrerupere din motive de pandemie, în luna aprilie 2022, am început să sper că această lungă aşteptare se apropie de sfârşit.

Numai că, din păcate, programul complet al evenimentului anunţat şi, mai ales, lista participanţilor nu au fost publicate decât după câteva săptămâni. Emoţii suplimentare ! 

« Escale à Sète » este un eveniment major al prezenţei maritime franceze în Mediterana. 

« Escale à Sète » este un festival maritim organizat odată la doi ani la Sète, în regiunea Hérault din Franța. Această adunare maritimă este în prezent cea mai importantă reuniune de ambarcațiuni tradiționale de pe coasta mediteraneană a Franței.

Prima ediție a « Escale à Sète » a avut loc în 2010. Cu o durată de o singură zi, ea a reunit 10.000 de persoane pe chei, cu participarea a 50 de ambarcațiuni. Apoi a adunat 250.000 de vizitatori în 2012 și în 2014. 

Peste o sută de veliere, printre care Sedov și Kruzenshtern, cele mai mari două nave cu pânze din lume, s-au alăturat portului Sète pentru ediția din 2014. »

Au urmat două ediţii, cu o participare tot atât de prestigioasă :

-în 2016 : goeleta poloneză cu trei catarge Dar Młodzieży, goeleta portugheză cu patru catarge Santa Maria Manuela, brickul ceh La Grace, replica fregatei rusești Shtandart etc., etc. 

-în 2018 : corabia cu patru catarge Krusenstern (Rusia), brickul ceh La Grace ( Republica Cehă), replica fregatei Shtandart ( Rusia), replica galeonului El Galeón (Spania) etc., etc.  Continue reading

Escale à Sète (I)

Sète, 14/04/2022 

Aştept ziua asta de 14 ani ! Mai precis, din luna iulie a anului 2008. 

E drept că această aşteptare nu e mare lucru faţă de cele câteva decenii de « aşteptare » care au precedat ! 

Atunci, în anul 2008, am pus, pentru prima dată, piciorul pe puntea Navei Şcoală « Mircea », în portul Rouen, cu ocazia unei manifestaţii intitulate „Armada 2008”, care a avut loc între 4 și 7 iulie 2008.

Iată cum descriam, într-un text postat în septembrie 2009, acest eveniment:

 ……………………………………

TU EȘTI “MIRCEA”? DA’MPĂRATE!

 

Dintotdeauna m-au fascinat corăbiile care traversează mările și oceanele. Nu cojile de nucă de 10 sau 15 metri, de cele mai multe ori ticsite de instrumente de navigație moderne cu care niște obsedați ai performanțelor sportive încearcă să se bată cu elementele dezlănțuite într-o luptă care-i depășește. Nici vapoarele de croazieră moderne, cu 10 sau 12 etaje în care nu mai ai practic niciun contact cu elementul lichid, în afara dușului din sala de baie a cabinei care seamănă mai degrabă cu apartamentul dintr-un hotel de 5 stele. Continue reading

În căutarea unui « … sable naturiste » !

Valras-Plage, 11/05/2022 

Iată ce scriam pe 02/10/2021 (în francezà !), într-un text intitulat «  1, 2, 3… Octobre ! * »:

……………………………….

C’EST QUOI « …UN SABLE NATURISTE » ?

Valras-Plage, 02/10/2021

« Guide du Routard » scrie, la capitolul: “În apropiere de Béziers”: 

VALRAS-PLAGE (34350)

Se află la 10 km sud, la gura de vărsare a râului Orb. Puteți ajunge acolo cu autobuzul. Din ce în ce mai mult construită, dar cu o promenadă destul de frumoasă pe malul mării. Spre Sérignan, o plajă de nisip naturist foarte frumoasă. 

Noi mergem la Valras în mod regulat. Dar trebuie să recunosc că nu am văzut niciodată “nisipul naturist”! Pentru a înțelege (în sfârșit!) despre ce este vorba, ne-am întors acolo astăzi, într-o zi foarte frumoasă de toamnă. 

Ca de obicei, am făcut o primă oprire pe principala stradă pietonală, în piața orașului.

Era la sfârșitul dimineții, şi majoritatea comercianților își făceau deja  bagajele.  Mai rămăseseră câteva mese cu produse care ne aminteau culorile “piețelor din Provence”, atât de dragi lui Gilbert Bécaud.  Continue reading

« 3R » la Montmartre

Corespondență din Paris

Acest text a fost publicat în revista « 3R » no. 49-56, datat ianuarie-iunie 2022, editată de asociația « Memorie și speranță » din București (România).

Cei care au consultat site-ul meu www.adrian-rozei.net, sper că au remarcat un text intitulat « Ma première nuit à Paris… toujours ! ».

In articol, vorbeam despre sosirea mea la Paris, în 1967, și despre primul  contact cu Franța, în cartierul Montmartre.

Revista « Planet Paris Montmartre » mi-a făcut onoarea de a publica acest text în numărul 4 al trimestrialului parizian. Continue reading

C’era una volta la Bellezza!

La Bastide Vieille,  15/01/2022

Acest text a fost publicat în revista « 3R » no. 49 – 54 ianuarie-iunie 2022, editată de asociația « Memorie și speranță » din București.

În numărul datat « 487 Novembre 2021 » al revistei « ANTIQUARIATO », Directorul responsabil, Michele Buonomo, semnează un editorial, în care putem citi :

Che cos’è la Bellezza? 

Posta a Lucifero, la domanda ebbe come risposta “é una copia di corna, quatro zampe pelose e una coda”. Fatta ad Albrecht Dürer, la sua replica fu un lapidario “non so”. Se lo chedete a Giulio Paolini* vi diră che è “qualcosa che si puo confessare solo a noi stessi”. 

Eppure ci fu un tempo e un luogo in cui tutti erano d’accordo sul suo significato e ne erano soddisfatti: nell’antica Grecia la Bellezza apparteneva agli grandi dei, che – magnanimi come non mai – si erano dgnati di conviderla con gli uomini.

Di questo mondo retto dalla Bellezza è testimone la mostra in corso al Museo d’arte cicladica di Atene, con un titolo composto da una sola parola: Kallos, cioè Bellezza assoluta.

Quella appunto che in un’etă e in una terra felici legava gli dei agli uomini e viceversa.

E oggi la Bellezza che cos’e? Forse è meglio evitare il quesito, per non correre il rischio di scoprire che il termine greco kallos è traductibile con l’inglese beauty (nel senso dei prodotti cosmetici) e che a elargire la Bellezza non sono più le divinită dell’Olimpo, ma le influencer (che li vendono). “** 

*  *  * 

Astăzi, site-ul Artmark ne trimite şi el un mesaj “de actualitate”: 

Cum arată “Arta azi”.

Intră aici să o vezi și pregătește-te de un nou capitol al artei contemporane în 2022. Vei fi încântat de noile tendințe ale artei, definite de artiștii momentului, precum Mircea Suciu, Ciprian Mureșan, Mircea Cantor, Felix Aftene, Ana Bănică sau Roman Tolici. Rămâi online pentru a depune oferte și fii gata de deschiderea expoziției. 

 Oare, însă, arta sau frumuseţea de azi este aceeaşi cu cea din muzeele clasice? Continue reading

REPUBLICARE Amintiri cu Nea Mitică Tramvai…

Acest text a fost publicat în no. 159 a revistei “Căminul românesc”, editată ca “Foaie de legătură a românilor din Elveţia” la Geneva.

Textul integral al acestui articol poate fi citit la :

Amintiri cu Nea Mitică Tramvai… (II)

Amintiri cu Nea Mitică Tramvai…(I)

Fragmentul editat de revista « Căminul românesc » este precedat de un rezumat al primului episod, care spune: Continue reading

Un giorno (molto) speciale…

Paris, 03/04/2022

 

De zece zile, nu știu cum să mai scap de ploaie !

Mai întâi, în Languedoc, am « beneficiat » de două, așa numite « épisodes cévenols ». Cu alte cuvinte, a plouat toată ziua non-stop, timp de vreo 7 zile ! Asta e cam rar la noi. Când plouă, durează cel mult o zi sau două.

Intretimp, în nordul Franței, era un soare de primăvară și o temperatură de mai mult de 20°C ! Iar, neobișnuit, pentru luna martie.

Când am sosit la Paris, acum vreo 3 zile, a început să plouă… zilnic. Iar în sud, e vreme bună !

Clima asta « fără cap și coadă » mi-a ieșit pe nas !

Insă astăzi, cum, în fine, s-a anunțat « soare », am decis să ies din casă începând de la ora 14h și să rămân în oraș… cât se poate ! 

Pregătisem cu atenție programul zilei :am avut tot timpul, stând în casă !

Am decis că va fi « o zi italiană » ! 

Primul obiectiv era « La Fondation Custodia », chiar lângă Musée d’Orsay.

Am luat cu mine câteva ziare și reviste pentru a ocupa timpul în lunga călătorie cu metroul. Continue reading

Cum s-a prăbușit Imperiul Roman

Boulogne, 6/02/2022

Data de referință, afișată de istorici, care marchează prăbușirea Imperiului Roman, este 4 septembrie 476. Ea corespunde zilei când Romulus Augustulus, ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus, a abdicat. Insă ea este ultimul act al unei lungi perioade de declin, care începuse cu multă vreme mai înainte.

Cauzele acestui declin și sfârșitul lui emoționant, au fascinat timp de câteva secole pe istorici și pe filosofi.

„Cum este posibil ca un Imperiu atât de puternic, cu un nivel de civilizație nemaiîntâlnit până atunci, care a fost capabil să integreze o cultură eminentă, cum era cea elenistică, să cucerească popoare atât de numeroase și variate, care a știut să organizeze comunicarea rapidă a bunurilor, armatelor și a cetățenilor săi… a putut fi distrus… ca un joc de cărți?”

Este întrebarea pe care fiecare dintre noi și-a pus-o, la un moment sau altul.

Iar, cei din „spațiul mioritic” poate chiar mai mult decât alte popoare. Pentru că ei au cunoscut Imperiul Roman la apogeul său, în momentul ocupării Daciei de către armatele lui Traian, exact atunci când extinderea sa atinsese dimensiunile lui extreme. Continue reading

O nouă verigă pe « Drumul romanităţii »

Acest text a fost publicat în revista « Siamo di nuovo insieme », no. 107 – 108, decembrie 2021, editată de « Asociaţia Italienilor din România, în versiune bilingvă, română/italiană.

„Expresia  Galia Narboneză (Gallia narbonensis în latină) desemnează, pentru anumiți istorici ai secolului al XIX-lea, o provincie romană astfel numită din 118 î.Hr. după întemeierea coloniei romane Narbo Martius, oraşul Narbonne de azi.”

De fapt, provincia a primit succesiv numele de: 

-„Galia transalpină” după cucerirea ei de către Roma,

-„Galia romană” după cucerirea restului Galiei de către Iulius Cezar, pentru a o deosebi de Galia păduroasă (dar expresia „Galia transalpină” a continuat să fie folosită),

-„Narboneza” după reorganizarea galilor de către împăratul Augustus, în același timp cu provinciile Galia Belgia, Galia Lyoneză și Aquitania. În urma reorganizării Imperiului de către Dioclețian (în jurul anului 300), a fost creată provincia „Narboneza”, iar mai apoi, provinciile „Narboneza” și „Vieneza”.

Putem afirma, fără să greşim, că „firul conducător” sau „coloana vertebrală” a acestei regiuni era „Via Domitia” (Calea Domiţiană), construită începând cu anul 118 î. Hr. pentru a lega Italia de Peninsula Iberică traversând „Gallia narbonensis”. Continue reading