« Murales », « fresques » sau « trompe-l’œil ? – Reluare

La Bastide Vieille, 10/06/2021 

Acest text a fost republicat în revista « Căminul românesc » – Foaia de legătură a românilor din Elveţia, no. 151 – Martie 2021.

Căminul românesc este o publicaţie trimestrială,  fondată de Ion Broşteanu în anul 1981.

Am avut onoarea de a publica în această revistă începând din anul 2003.

Atunci, Ştefan Racovitză, care era redactorul principal al revistei din 1994, a avut încredere în mine, pe când eram la începutul activităţii publicistice, şi mi-a propus să colaborăm.

Primul meu articol publicat în revistă se intitula « Apunake la 100 de ani ». 

După cum spune actualul redactor al revistei, Radu Eftimie : 

« Stefan Racovitza a fost cel care a dat revistei un aspect ceva mai profesional. 

 De-a lungul timpului revista s-a axat pe doua grupuri tematice principale: opozitia politica la tot ceea ce este comunism, iar în al doilea rând, pentru a nu ne uita traditiile nationale, pe crestinismul ortodox. De prin anii 1992-93 au început sa apara si articole cu orientare mai culturala… 

 Despre Stefan Racovitza ar fi multe de spus, dar nu stiu cât intereseaza cu adevarat pe cei care nu l-au cunoscut.

Iata în câteva cuvinte parcursul lui biografic, dar probabil ca îl cunoasteti si dvs: descendent al unei familii de boieri a avut de suferit din plin de ororile regimului comunist, dar nu a fost nici un moment înfrânt de catre acesta. 

Si-a petrecut copilaria si adolescenta pe la Câmpulung Muscel, familia lui fiind mutata cu forta în acea parte a tarii.

Cu toate piedicile ce i s-au pus, a reusit sa ajunga student la facultatea de Biologie, de unde a fost expulzat în 1959, în ultimul an de studii. A putut sa revina prin 1963 si sa-si obtina diploma prin 1964.

Dupa primii pasi în profesia de biolog, a reusit câtiva ani mai târziu sa obtina un post pe la radio si Televiziunea româna, care l-a învatat bazele jurnalismului, iar prin 1978 a ajuns la Geneva, unde a  lucrat la Ministerul Educatiei genevez si, bine înteles, s-a înscris în Comunitatea Românilor din Elvetia, în cadrul careia a avut totdeauna o atitudine politica anti-comunista. 

 A început sa-si exprime opiniile în revista noastra Caminul Românesc, iar ulterior i s-a propus ca sa preia responsbailitatea acestei reviste, de care s-a ocupat cu pricepere si entuziasm pâna la sfârsitul vietii. » 

Pentru mine, în afara aspectului menţionat mai sus, Ştefan Racovitză a jucat un rol important într-un domeniu care poate apare multora ca secundar şi fără importanţă : el mi-a explicat, prin telefon, înainte de a-i trimite primul text, cum se adaugă diacriticele româneşti pe o tastatură franceză ! Continue reading

Reluare – La Tour prends garde ! – Reprise

Ce texte a été publié dans la revue « Las Testas de Geïs » Bulletin no. 84, édité par l’association du même nom à Cazouls-lès-Béziers (Hérault).
 

« Cazouls-lès-Béziers est une commune française située dans le département de l’Hérault, en région Occitanie. Ses habitants sont appelés les Cazoulins.

Cazouls-lès-Béziers se trouve située sur les premiers contreforts du Massif Central, au nord de la ville de Béziers et à quelques kilomètres de la mer Méditerranée.

Il est entouré de vignes, qui constituent l’une de ses principales ressources (production de vin), mais également par la garrigue et de nombreux bois de pins. Il est limité à l’est par l’Orb, fréquenté par les pêcheurs.

Le lieu est appelé Castrum de Casulis en 1178 et Cazolz en 1431.

Son nom aurait pour origine le mot latin casulae, dérivant de casa (maison) et Olei (olive), donc signifiant un endroit où se tenait un moulin à huile d’olive. Toutefois, Casulae peut aussi désigner des tombeaux.

Au dernier recensement, la commune comptait 4987 habitants. »

comme l’indique Wikipedia.

Le « Midi libre », en date du 20/12/2011, écrit : Continue reading

Republicare… cu Utagawa Kuniyoshi

La Bastide Vieille, 2/09/200

Cei care au avut curajul de a citi textul « De unde sare iepurele! » în întregime, au remarcat încă un mister legat de obiectele menţionate, rămas ne-elucidat de… patru decenii : numele autorului stampelor japoneze prezentând actori de teatru Kabuki !

Anul trecut, în vizită la Muzeul Bruckental din Sibiu, am remarcat banerele anunţând o expoziţie de stampe japoneze, legate de Festivalul de teatru care are loc, în fiecare an, în acest oraş:

Muzeul Național Brukenthal împreună cu avocatul colectionar George Șerban, Teatrul Național Radu Stanca Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu îi invită pe sibieni la vernisajul expoziției de stampe Kabuki – teatrul japonez, ce va avea loc la Muzeul Național Brukenthal, Piața Mare, nr. 4, vineri 12 aprilie 2019, ora 13.

« Curatorul expoziției dr. Alexandru Constantin Chituță ne-a declarat: ”Această expoziție s-a născut din dorința de a explora și a prezenta iubitorilor de artă, un episod fascinant al culturii japoneze: arta ukiyo-e. În cadrul expoziției, ce va fi cuprinsă și în agenda Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, vor fi expuse circa 100 de stampe japoneze realizate in perioada secolelor 18 si 19, conținând imagini ale actorilor și scene de teatru kabuki din colecția avocatului George Șerban din București, un prieten al Muzeului Național Brukenthal.

Expozitia Şerban George la Sibiu…

Curatorul expoziției dr. Alexandru Constantin Chituță ne-a declarat: ”Această expoziție s-a născut din dorința de a explora și a prezenta iubitorilor de artă, un episod fascinant al culturii japoneze: arta ukiyo-e. În cadrul expoziției, ce va fi cuprinsă și în agenda Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, vor fi expuse circa 100 de stampe japoneze realizate in perioada secolelor 18 si 19, conținând imagini ale actorilor și scene de teatru kabuki din colecția avocatului George Șerban din București, un prieten al Muzeului Național Brukenthal.

Vor fi prezente in expozitie aproximativ 100 de lucrari apartinind celor mai importante scoli japoneze : Școala Torii, Școala Katsukawa active in secolul XVIII, artistii Buncho si Sharaku, activi in secolul 18, Școala Utagawa activa pe tot parcursul secolui 19. Si cei mai importanti artisti japonezi care au realizat stampe japoneze cu imagini de actori si scene de teatru Kabuki. Enumeram o parte dintre acestia: Torii Kiyonobu, Torii Kiyonaga, Torii Kiyoshige, Sharaku, Buncho, Suncho, Toyokuni I, Toyokuni III, Horoshige, Kuniyoshi, Kunichika, Chikanobu si Kunisada III. »

Desigur că nu puteam rata această ocazie !

Continue reading