Tag Archives: venetia

Il libro sospeso…

Posted on by
2

Acest text a fost publicat în no. 137-138 (iunie -septembrie) al revistei « Siamo di nuovo insieme » editată de Asociația Italienilor din România la București.

În noiembrie 2025, numărul articolelor publicate pe acest site a depășit pragul simbolic de 700! În 2024, site-ul a totalizat 61.000 de « vizitatori unici » și peste 210.000 de vizite. Pentru anul în curs, aceste cifre sunt deja în creștere cu aproximativ 4% față de prima jumătate a anului trecut. Aceasta în ciuda absenței complete a publicității pentru site, precum și a alegerii deliberate de a ignora rețelele de socializare. Le mulțumesc sincer tuturor celor care îmi urmăresc scrierile, săptămână de săptămână, și promit să fac tot posibilul… pentru ca să nu-i dezamăgesc în viitor!

« S-a stins viața falnicei Veneții,
N-auzi cântari, nu vezi lumini de baluri;
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
Pătrunde luna, înălbind pereții.

Ca-n țintirim tăcere e-n cetate.
Preot ramas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul nopții bate. »

Ma aflu la Veneția în Sestriere Cannaregio și aud undeva, departe, sunând un clopot care anunță miezul nopții. Poate că de aceea îmi vin în minte versurile lui Eminescu. În jurul meu, atmosfera este exact ca și cea descrisă de poetul « fără pereche », acum un secol și jumătate : « N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri… », restaurantele sunt închise, obloanele prăvăliilor trase… doar din loc în loc mai luminează strada un felinar discret. Cu toate că mă găsesc pe principala « calle » ce duce de la Stazione Sta. Lucia la Ponte di Rialto și, mai departe, spre Piazza San Marco ! Continue reading →

Vara la țară… (III)

Posted on by
Reply

File de jurnal

A doua zi, m-am dus, ca de obicei în trecere pe la București, la Oficiul filatelic de lângă Blocul Turn.

Vezi : Otro modelo, otro color! (III) | ADRIAN ROZEI (în franceză)

Aici,… mare surpriză !

Am descoperit că :

« Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 12 martie a.c. o emisiune de mărci poștale aparținând tematicii Faună, sub titlul Pupeze. Emisiunea este formată din 4 mărci poștale, 4 cărți maxime pentru pasionații de maximafilie, o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat și un plic „prima zi”.

În imaginile mărcilor poștale sunt prezentate păsări din ordinul Bucerotiformes, subordinul Upupi, din care am ilustrat exemplare din familia Upupidae și familia Phoeniculidae, numite popular pupeze. Pupezele se regăsesc în regiuni uscate, zone deschise de câmpie, livezi și dealuri, savană cu tufișuri etc. Pupezele sunt păsări predominant insectivore, dar consumă și viermi, păianjeni, melci, limacși și miriapode.

În familia Upupidae, genul Upupa, se cunosc trei specii de pupeze răspândite astfel: una în Madagascar, Upupa marginata (reprezentată pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 Lei), una în Africa, Upupa africana (redată pe marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 Lei), una în Europa și Asia, Upupa epops (ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 9 Lei). La acestea am adăugat și o specie din familia Phoeniculidae, pupăza verde de pădure, Phoeniculus purpureus (ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 25 Lei). În grafica plicului „prima zi” a emisiunii este ilustrată pupăza africană, Upupa africana. Continue reading →

Comment j’ai découvert “Baio de Sampeyre” !

Posted on by
Reply

Paris, le 4/03/2023

 

Ce texte a été publié, dans ses versions en roumain et en italien, dans la revue « Siamo di nuovo insieme » no. 118 – 120, datée avril – juin 2023, éditée par RO. AS. IT. – Asociația Italienilor din România.  

Je connais Jean-Marc depuis plus de quatre décennies !

A l’époque, nous travaillions ensemble dans le plus important groupe pétrochimique français « Elf Aquitaine ». Je m’occupais de l’export de certains produits chimiques, et Jean-Marc dirigeait le développement technique d’une de ces “spécialités” en plein essor.

Ainsi, nous avons eu l’opportunité de voyager ensemble afin de conquérir de nouveaux marchés pour notre produit commun. Mis à part divers salons, auxquels nous avons assisté ensemble, le voyage le plus marquant a probablement été celui que nous avons passé en Israël pendant une semaine. 

A ces occasions, j’avais tout le temps nécessaire pour parler avec Jean-Marc… et pas seulement “business” !  Continue reading →

Cum am descoperit « Baio de Sampeyre » ! (complement)

Posted on by
Reply

Paris, 4/03/2023

Din cauza spațiului disponibil, o parte din acest text nu a putut fi publicată în revista “Siamo di nuovo insieme”. Îl propun aici.

Câțiva ani mai târziu, Jean-Marc s-a căsătorit cu Irmi, o tânără austriacă italofonă din regiunea Carintia, vecină cu Italia. De altfel, dacă-mi amintesc bine, ei s-au cunoscut chiar în Italia !

Momentul-far al acestei legături amicale a fost căsătoria lui Jean-Marc cu Irmengard, la sfârșitul anilor ’80. Intre Paris și Villach (Austria), ei au ales, pentru celebrarea nunții lor, locul ideal : Veneția !

Ceremonia și masa care a urmat au avut loc în cartierul San Polo.

Sestriere San Polo este cel mai mic dintre cartierele Veneției. Este și cel unde s-au instalat primii locuitori, încă din secolul al IX-lea, deoarece nu este supus inundațiilor.

El este legat de cartierul San Marco prin faimosul Ponte di Rialto, construit în 1594 pentru a înlocui un pod de lemn. Timp de secole, bancherii și comercianții venețieni din întreaga lume s-au întâlnit aici pentru a-și încheia afacerile. Chiar și astăzi, venețienii merg acolo pentru a cumpăra pește prins în aceași dimineață, fructe și legume la piața Rialto, care există din 1097. Continue reading →

Tropa, tropa, tropa, trop’… (I)

Posted on by
Reply

La Bastide Vieille, 4/04/2021

 

                                                         …când la trap, când la galop !

Acum câteva săptămâni, când am văzut pe un raft, în prăvălia unui « giorsar » din Béziers, un căluţ de piatră, m-am întrebat : « Să-l iau sau să nu-l iau ? »

Un « giorsar », după cum spunea tatăl meu, este un vânzător de « gioarse » ! Cu alte cuvinte, vechituri de tot felul. 

« Giorsarul » meu are o astfel de prăvălie. Pe câteva sute de metri pătraţi, el propune, tot atât de bine, mobile vechi, haine « second hand », bucătării de ocazie, tablouri pictate sau scanate, discuri CD, sticle de vin din regiune etc., etc.

Trec, în mod regulat, pe la prăvălia lui. Mai ales, pentru a verifica apariţia unor discuri CD de ocazie de toate felurile : clasic, folk, pop, regionale etc. 

Avantajul acestor discuri este că, preţul de vânzare la aceste « ocazii » fiind ridicol de scăzut -1 sau 1,5 Euro !- îmi pot permite  să cumpăr orice fel de muzică, despre care am auzit vorbindu-se, dar n-am ascultat-o niciodată !

De mulţi ani, consider că nu merită să arunc pe geam 20 sau 25 Euro pentru un disc pe care-l voi asculta, de cele mai multe ori… o singură dată. Ba chiar nici măcar în întregime ! De cele mai multe ori, constat că muzica pentru care am auzit la TV sau despre care am citit în ziare cronici ditirambice… nu face doi bani (pentru mine !).  Continue reading →

De mustibus non destupandum est…

Posted on by
2
400!
Acest text este cel de-al 400-lea postat pe site-ul meu! În 15 ani. E o aniversare demnă de a fi menţionată. Voi continua… dacă cititorii răspund « Prezent ! » Doresc să mulţumesc, pe această cale, celor ce au făcut ca numărul vizitelor pe site să se dubleze, în ultimile 4 luni.

File de jurnal
Roma, 6/10/2019

 

…sau, în limba română (traducere liberă) : « Mustul nu trebuie destupat ! »

Ieri, în trenul « .italo », între Napoli şi Roma, am descoperit o revistă distribuită pe gratis călătorilor acestei companii.

« Gate » este un « magazine » lunar bilingv italian/englez care prezintă subiecte legate de călătorii, nu numai în Italia, dar şi în întreaga lume.

Cum aveam o oră şi 10 minute libere, durata călătoriei mele, am răsfoit alene paginile revistei. Ajungând la pagina 12, am dat peste un text intitulat « Rimini e Riccione fra le 10 destinazioni più popolari 2019 in Italia ».

Oarecum uimit, – n-aş putea spune că aceste localităţi fac parte dintre locurile mele preferate într-o ţară ce beneficiază de un patrimoniu fără egal în lume !-, am continuat cu mult interes lectura textului. Continue reading →

Tre amori di… (I)

Posted on by
1

La Bastide Vieille, 12/08/2018

                      To all the girls I loved before –Julio Iglesias / Willie Nelson

Prima carte în limba italiană pe care am citit-o, se intitula « Tre amori di Casanova ».

Era o foarte mică selecţie printre nenumăratele avanturi sentimentale ale faimosului cuceritor de inimi.

Departe de mine ideea de a mă compara cu personajul istoric, vedetă incontestabilă al « Europei luminilor » din secolul XVIII !

Consider însă că am ceva în comun cu celebrul « cavaler, autoproclamat „de Saingalt” » !

Achim Dumitru afirmă, într-un text dedicat reputatului libertin:

« …Casanova era înainte de toate un sentimental. Sau aşa încearcă să pozeze. Ataca femeile în forţă, uneori, alteori curtându-le după toate regulile artei, dar fără a fi îndrăgostit. »

Aici mă înscriu în « Fals ! »  Continue reading →

Secretul lui Marco Polo

Posted on by
1

Cronică pseudo-muzicală

Printre miile de turişti care străbat în goană oraşul Dogilor în fiecare an, puţini sunt cei care se abat din drumul principal ce duce la Rialto şi San Marco pentru a vizita cartierul numit “del Million”.

De altfel, dacă i-ai întreba de unde vine acest nume şi mai puţini şi-ar aminti de titlul cărţii dictate de Marco Polo, pe când se afla în carcerele genoveze, şi care povestea aventurile trăite de celebrul călător în Imperiul Celest al lui Kubilai Han.

E drept că au trecut mai bine de şapte secole de la aceste aventuri, însă amintirea lui Marco Polo şi a minunilor pe care le-a trăit a rămas încă vie în memoria veneţienilor. De aceea cartierul în care Marco Polo şi familia sa au locuit poartă încă şi azi numele cărţii sale.

Odată ajuns în acest cartier, dacă întrebi pe orice localnic, îţi va arăta, după ce ai traversat porticul care dă în Ponte del Teatro, placa instalată pe una dintre casele vecine indicând locul unde, de mult, locuia familia lui Marco Polo. Dacă găsesti timpul necesar pentru a discuta despre acest subiect, poate că veneţianul autentic îţi va povesti o istorie misterioasă, care deşi n-a fost relatată niciodată în actele oficiale, se transmite din generaţie în generaţie de şapte secole. Este istoria tristă şi înspăimântătoare a prinţesei fără imperiu.

Continue reading →