File de jurnal
Un alt celebru locuitor din grădina noastră este “Milo”!
Acum mai bine de 20 ani, când am sosit la Bastide Vieille pentru prima vară petrecută aici, am făcut cunoștință cu o familie de arici, care traversa curtea noastră în fiecare seară. Mai bine zis, în fiecare noapte, pentru că apăreau după ora 23.
Erau 5, doi adulți și 3 copii, plecați în șir indian în căutarea… a nu știu ce ! Circulând întotdeauna, de-a lungul unui zid, până ce dispăreau în fundul curții.
Atunci, am arătat fiiilor mei cum dansează un arici, când ciocnești două piese de metal. Învățasem asta în România copilăriei mele, la țară unde ne petreceam vacanțele de vară.
Aricii au dispărut vreo două decenii, până la sosirea pandemiei. Acum, vedem noaptea, în fiecare vară, un singur arici, care apare tot noaptea, tot de-a lungul unu zid în care « scotocește » într-o gaură, ronțăind… ceva !
L-am poreclit « Milo », după numele unui arici din România, personajul titular al cărții intitulate: „Milo și Domnul Trebuie : o poveste despre un corp mic ce poartă emoții mari.”
Am găsit această carte la Bookfest și m-am gândit să i-o ofer lui Milo al nostru. Cu siguranță că-l va interesa ! Este povestea primelor zile de școală ale unui arici din România. Însă, mai întâi, Milo trebuie să învețe… românește ! Astfel, va afla cine-i Domnul Trebuie !
Tot la noi, mai există un alt arici.
El a fost salvat din « ghiarele” Consiliului constituțional francez, care a decis, acum doi ani, să suprime o prăvălie cu mai bine de două sute de ani de existență, pentru a mări… sala de așteptare a instituției !
Am participat la campania juridică și mediatică împotriva acestei decizii. Fără mare succes. Însă, proprietara buticii istorice, ca să-mi mulțumească, mi-a oferit acest arici greu din metal. L-am botezat “Arici” și acum locuiește pe masa noastră din salon.
Îl văd zilnic și îl mângâi… în sensul țepilor. Ceea ce nu pot face cu Milo !
* * *
Alt personaj remarcabil din grădina noastră este « la Puput » !
De fapt, este vorba despre o familie de… pupeze, ale căror nume occitan este « puput » !
Am povestit această « aventură » într-un text, redactat în limba franceză, intitulat :
3 ans, 6 mois et 20 jours… (II) | ADRIAN ROZEI
Istoria ei este lungă și… complicată !
Pentru că această pasăre apare, deja, în Biblie (Vechiul Testament) și în Coran !
Merită să povestesc ultimile etape ale aceste istorii, care se întinde, pentru mine, pe mai bine de 20 ani !
Acum o lună, mă aflam la București, la Târgul de carte « Bookfest ». Cunosc aceast eveniment cultural, ajuns azi la cea de-a XVIIIa ediție, de la începuturile lui, când era organizat de amicul și fostul meu coleg de clasă, Mihai Oroveanu, în foaierul Teatrului Național.
Acest Târg este, pentru mine, nu numai ocazia de a descoperi ultimile publicații în domeniile literaturii, artei, arhitecturii… din anul în curs, dar și cea de a revedea vechi cunoștințe care lucrează în aceste domenii, ba chiar și de a descoperi altele noi sau pe care nu le cunosc (încă).
Astfel, printre « vechile cunoștințe » se numără și editorul meu din Israel, Teșu Solomovici, pe care nu-l mai întâlnisem din 2022, tot în cadrul Târgului de carte de la București.
Trebuie să precizez că Teșu, remarcabil om de litere și editor, azi în vârstă de 91 ani, este extrem de activ și de prezent în lumea scrisului românesc. Doar în ultimul an, el a publicat patru cărți !
Teshu Solomovici la București în mai 2025
Și mi-a precizat că : « E drept că una dintre ele este doar un « compendium » din scrierile altor autori ! ». Ai zice că se scuza, pentru că n-a făcut destul !
Am discutat îndelung cu Teșu, pe standul său de la Bookfest 2025.
M-am regăsit …în 2018, când Teșu a m-a invitat să-mi expun scrierile pe standul său, « Editura Teshu », în cadrul Târgului de carte “Gaudeamus » de la București. Iar, mai apoi, tot el mi-a făcut onoarea de a-mi decerna titlul de « Omul anului 2019 », după cum am povestit în textul :
Omul anului 2019 | ADRIAN ROZEI
Întâmplarea a făcut ca, așezat printre cărțile expuse la vânzare pe stand, să-mi cadă privirea peste coperta unui volum pe care-l cunosc și pe care-l am în biblioteca mea de la Boulogne, purtând autograful autorului. Mai bine zis « al traducătorului său în limba română ».
Este vorba despre : « CORANUL CEL SFÂNT ÎN LIMBA ROMÂNĂ », traducere din limba arabă de George Grigore.
Cum am ajuns în posesia acestei cărți?
Este, iarăși, o poveste care se întinde pe mai bine de două decenii !
La începutul anilor 2000, inițiasem « o acțiune » (cum se spune în lumea diplomaților români !) : de câte ori mă duceam printr-o țară cu care lucram în cadrul activității mele principale (Șeful vânzărilor la export în cadrul grupului TOTAL din Franța), treceam și pe la Ambasada României din țara vizitată. Când exista așa ceva, iar dacă nu, pe la reprezentanța comercială a României, atunci când era cazul.
De fiecare dată, puneam aceeași întrebare ambasadorului, consulului sau atașatului comercial român : « Care sunt persoanele sau personalitățile locale care au, de multă vreme, legături cu România în țara în care sunteți acreditat ? »
Am început cu America Latină, după care mi-am “extins ancheta” în Orientul Mijlociu. În Dubai, unde mă duceam în fiecare an, începând din 1983, mi s-a recomandat să iau contactul cu Dl. Omar Abdul Aziz.
Însă, mi s-a precizat că această persoană, scriitor, jurnalist și Secretar de Stat în guvernul emiratului Sharjah, este foarte greu de găsit și foarte ocupată.
Precizez:
“L-am întâlnit pe Dr. Omar Abdul Aziz (foto), pe adevăratul lui nume Omer Abdu Mohammed Ghalib, la Sharjah, unul dintre Emiratele Arabe Unite, aflat la numai câţiva kilometri de centrul oraşului Dubai, unde Domnia sa este Şeful Secţiei de Cercetări şi Studii din cadrul Departamentului de Cultură şi Informaţii al guvernului acestui mini-stat. În acelaşi timp, Dl. Omar Abdul Aziz are o extinsă activitate publicistică şi jurnalistică în diferite ţări ale lumii Orientului Mijlociu precum Liban, Iordania, Yemen, Siria, Kuweit sau Tunisia, fiind, în acelaşi timp, editorul şef al magazinului Al-Rafid.
Acest eminent om de comunicaţie este prezent în diferite emisiuni de TV din zona Golfului, pe care le conduce şi prezintă pe “Sharjah Satellite Channel”, cu care a câştigat chiar şi un premiu în cadrul Festivalului din CA.I.R.O. pentru programele culturale arabe.
O altă latură a activităţii Dr. Omar Abdul Aziz este cea artistică, pentru că el şi-a expus tablourile în diferite expoziţii de grup din Sana’a şi Sharjah, ba chiar a avut, în 1986 şi 1988, două expoziţii personale la Aden.”
Ca s-o fac scurtă, am sunat la telefon, am vorbit cu Omar Abdul Aziz, am stabilit un R.-V. la biroul său și… am înregistrat un interviu. Care poate fi citit la:
Punți între Orient și Occident, sau necesitatea unei cunoașteri reciproce | ADRIAN ROZEI
Astfel, a început o prietenie, care dăinuiește până azi, desigur, cu multe întreruperi, de când, ieșind la pensie, nu mă mai duc în fiecare an prin țările Orientului Mijlociu! Spre marele meu regret!
Într-una dintre întâlnirile noastre, menționate și în textele:
Welcome to Tomorrowland! | ADRIAN ROZEI
Prima reuniune a românilor la Dubai | ADRIAN ROZEI
L’Aziza, je te veux si tu veux de moi ! | ADRIAN ROZEI…
Omar mi-a vorbit despre « prima traducere a Coranului în limba română direct din arabă”. Precedentele traduceri erau făcute din turcă (Dimitrie Cantemir) sau din engleză, franceză etc.
După câteva săptămâni, sosind la București, am luat contactul cu George Grigore, cu care am vorbit despre activitatea sa în domeniul studiului istoriei religiilor. Răspunsul său era atât de sofisticat, încât n-am înțeles/reținut mai nimic !
Când am început să studiez istoria… pupezelor în religiile creștină și musulmană, am consultat, mai întâi, un imam din moschea Mahmood din Haifa.
« Moschea Mahmood (în arabă: : جامع سيدنا محمود) este o moschee din Kababir, Haifa, Israel. A fost construită de comunitatea musulmană Ahmadiyya la sfârșitul anilor 1970. »
După indicațiile sale, am regăsit pasajul din Coran în care apare pupăza, în traducerea lui George Grigore.
Îl reproduc mai jos “in extenso », pentru cei ce nu sunt familiarizați cu limba arabă ! LOL !
« CORANUL CEL SFÂNT ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Sura 27 • AN‑NAML
« 20. Apoi a cercetat el păsările şi a zis: „De ce nu văd eu pupăza? O fi ea dintre cei care sunt absenţi?
- O voi chinui cu aspră caznă sau o voi înjunghia! Doar dacă îmi va aduce ea dovadă desluşită!(12)”
- Dar ea nu a rămas [absentă] prea mult şi [s‑a ivit], zicând(13): „Eu am aflat ceea ce tu nu ştii! Îţi aduc din Saba’(14) o veste sigură:
- Eu am aflat o femeie care împărăţeşte peste ei. Şi i s‑au dat ei din toate lucrurile. Şi are ea un tron minunat.
- Am aflat‑o prosternându‑se împreună cu neamul ei dinaintea Soarelui, în loc de Allah. Şeitan le‑a împodobit faptele lor şi i‑a abătut pe ei de la cale(15) şi nu sunt ei bine călăuziţi!
- Oare nu voiesc ei să se prosterneze lui Allah care face să iasă la iveală cele ascunse în ceruri şi pre pământ(16) şi care ştie atât ceea ce ţin ei ascuns cât şi ceea ce mărturisesc ei?”
26. Allah! Nu există altă divinitate în afară de El, Stăpânul Tronului minunat!”(17) - A zis(18): „Vom vedea, dacă tu spui adevărul ori de eşti dintre cei care mint.
- Du‑te cu acest răvaş de la mine şi aruncă‑l înaintea lor. Apoi stai departe de ei(19) şi vezi ce vor trimite ca răspuns!”
–
(12) Cu care să‑şi justifice absenţa.
(13) Pupăza, adresându‑se lui Solomon.
(14) Regatul reginei celebre Bilqis, din Yemen (Arabia de Sud). Menţionat în Vechiul Testament, în opere arabe, greceşti şi romane. Vestit pentru civilizaţia înfloritoare şi comerţul cu aur, argint şi pietre preţioase.
(15) De la calea credinţei în Allah Cel Unic.
(16) Ploaia din cer, plantele, metalele şi celelalte bogăţii ale pământului.
(17) După acest verset se recomandă prosternarea.
(18) Solomon.
–
- A zis(20): O, voi înalţi dregători! A fost aruncat dinaintea mea un răvaş vrednic de respect.
- El vine de la Solomon şi este: „În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător [Ar‑Rahman, Ar‑Rahim].
- Nu fiţi semeţi cu mine, ci veniţi la mine cu supunere!(21)”
- A zis ea(22): „O, voi înalţi dregători! Sfătuiţi‑mă în această privinţă căci eu nu hotărăsc în nici o treabă fără ca voi să fiţi de faţă [pentru a mă sfătui]!”
- Au zis ei: „Noi avem putere şi avem tărie mare, însă porunca este la tine, aşa că vezi ce porunceşti!”
- Ea a zis: „Când regii intră într‑o cetate, ei o strică(23) şi pe cei mai puternici dintre locuitorii ei îi fac umili. Astfel fac ei [de obicei];
- Eu voi să le trimit lor un dar şi voi aştepta să văd cu ce se întorc solii!” 36. Când a venit [solia] la Solomon, a zis el: „Voiţi voi să‑mi sporiţi averea, când ceea ce mi‑a dat mie Allah este mai bun decât ceea ce v‑a dat vouă?! Aşadar bucuraţi‑vă voi de darul vostru!
- Întoarce‑te [conducător al soliei] la ei! Şi vom veni noi cu oştiri asupra lor, cărora nu le vor putea sta împotrivă! Şi‑i vom alunga noi de acolo umiliţi şi vor fi ei ruşinaţi!” …etc., etc.
Pupăza aduce un mesaj Reginei din Saba (miniatură indiană)
Pe scurt, Împăratul Solomon și Regina din Saba s-au întâlnit la Ierusalim, s-au iubit și pupăza a fost răsplătită de regină cu un dar… împărătesc : evantaiul ei, care se găsește și azi pe capul pupezei !
Frumoasă poveste !
Care mie mi-a permis « să mă dau mare » ca un bun cunoscător al Coranului la București, acum vreo trei săptămâni, pe standul de la Bookfest, în fața lui Teșu și ai invitaților săi, citind pasajul menționat mai sus !
Ceea ce a lăsat câteva persoane cu gura deschisă… ca la dentist !
Va urma…
Adrian Irvin ROZEI
La Bastide Vieille, iulie 2025
A.B. din Târgovishte scrie:
“Bună dimineața 😊
Vă mulțumesc pentru fotografii și pentru că, prin ele, mi-am reamintit de grădina restaurantului Herăstrău – un colț frumos pe care nu îl cunoșteam până la revederea noastră.
În ceea ce privește textul, mi-a plăcut în mod deosebit referința la arici – un animal discret, dar plin de semnificații; este considerat alături de albină și oaie, animal „biblic”. A contribuit la facerea lumii alături de Dumnezeu și diavol…. așa îmi amintesc că am citit cândva undeva.
De asemenea, povestea pupezei mi-era cunoscută(cred ca de la teatrul radiofonic cu Mircea Albulescu) și mi-a făcut plăcere s-o regăsesc în acest context.
Apreciez mult faptul că sunteți atât de activ și reușiți să îmbinați armonios călătoriile, observațiile din teren și scrisul, din care rezultă texte autentice, bogate în detalii și trăiri.
Mulțumiri,
Andreea “
C.T. de la Muzeul Satului scrie:
“O încântare, mi-a prins foarte bine, acum, după pierderea fratelui meu. Mulțumesc “