O stradă ca oricare alta… (IV)

București, 30 septembrie 2024

Aceste amintiri au reieșit din fundul memoriei în momentul când, deschizând geamul camerei mele din hotelul « Sarroglia », am revăzut întretăierea străzilor Donici cu Vasile Lascăr. Cutia de poștă de acum 7 decenii, nu mai există, însă casa din colț nu s-a schimbat. Doar că una dintre ferestrele imobilului a fost zidită pe jumătate, cealaltă jumătate « beneficiind » de un cadru ieftin de material plastic din PVC.

În « Caietul de bune practici constructive » , ni se precizează, la capitolul 4 « Intervenții legale – Ce este permis și ce este de evitat » că :

« Închiderea ferestrelor spre stradă

-Intunecă spațiile interioare ;

-Schimbă arhitectura clădirii și modul în care e apreciată de vecini ;

-Transformă fațada, care are prin definiție goluri, într-un perete orb și transformă strada într-un mediu arid.

Înlocuirea tâmplăriei originale cu tâmplărie PVC ieftină

-Provocă sistematic degradarea ancadramentelor și peretelui ;

-Poate fi periculoasă pentru sănătate : blochează circulația aerului și riscă să provoace igrasie ;

-Creează o discrepanță cu stilul clădirii și cu restul materialelor. »

În continuare, ni se precizează că, doar în zona Vasile Lascăr :

« 93 de imobile vechi din zonă au tâmplăria originară înlocuită cu tâmplărie PVC » și « 7 imobile din zona Vasile Lascăr au ferestre zidite la stradă. »

« Nu contează ! Să poate ș’așa ! » LOL  Continue reading