File de jurnal

București, 29/05/2016

Când aveam vreo șapte sau  opt ani, învățătorul nostru, « profesorul » Borcea, cum își spunea el pompos, ne-a dus la Herăstrău, în « Parcul de Cultură și Odihnă « I. V. Stalin ». 

Bineînțeles că, pe atunci, ni s-a spus că parcul a fost amenajat « din grija Partidului și Guvernului pentru copii, viitorul Patriei ». Puțin importă că parcul a fost amenajat în timpul domniei regelui Carol II, al cărui nume l-a și purtat timp de câțva ani. E drept că un « colț al pionierilor » a fost creat cu ocazia « Festivalului tineretului și studenților » din 1952.

La Herăstrău, timp de șapte decenii!

Fapt cert este că, timp de ani de zile, am descoperit în parc numele și chipul principalilor autori sau artiști majori ai culturii universale sau românești, admirând busturile răspândite sub arborii sau pe pajiștile grădinilor. Chiar dacă printre ei se strecuraseră și câțiva falși eroi comuniști, gen Vasile Roaită.

Insă în 1953 sau 1954, « colțul copiilor » a fost o revelație pentru noi toți. Spalierele, toboganele, scrâncioburile, urșii de beton, cercurile « pe băț » pe care ne învârteai în sus și-n jos, oglinzile deformante, manejul cu lanțuri… câte ocazii de a ne amuza pe marginea lacului, la umbra « Casei Scânteii », monument proletcultist, care însă, înecat în verdele salcâmilor sau roșul trandafirilor, devenea aproape uman.  Continue reading →