Vous prendrez bien un autre café, n’est-ce pas ?

Roma, le 28 Janvier 2020

Feuilles de journal

 

«  Si tu fais comme le café
Rien qu’à m’énerver
Rien qu’à m’exciter
Ce soir la nuit sera blanche… »

COULEUR CAFE – Serge Gainsbourg              

Confortablement attablé dans un restaurant, en plein cœur de la ville de Rome, je tourne et retourne, depuis deux heures, la même question dans ma tête !

Ah ! Ce n’est pas un problème existentiel. Mais, comme chantait Serge Reggiani il y a quelques 30 ans : « …ça a une certaine importance ! ».

La question qui me taraude a un énoncé plutôt simple : « Où vais-je prendre mon café à la fin du repas ? »   

En Italie, cette question est capitale ! Comme il s’agit du meilleur café au monde, le choix de l’établissement où l’on va le déguster n’est pas si simple. 

C’est vrai que, pendant des années, j’ai suivi le conseil de Chiara Valle dans l’article intitulé « Sembra normale bere un caffè » (Ça semble normal de boire un café) et j’ai testé, à travers le monde, l’art et la manière de déguster le café dans les 105 pays que j’ai eu la chance de visiter, à ce jour. 

Continue reading

Roma nun fa’ la stupida stasera*

 Fogli di diario

 « Maman pourquoi tu ne m’as pas fait naître ὰ Rooome!!!??? » (Un internauta)

Il primo giorno dopo il ritorno a Roma e’ sempre un momento difficile!

In circa quindici anni di visite ripetute si sono adunati cosi’ tanti ricordi, cosi’ tante esperienze che, una volta tornato sul posto, essi tornano in superficie con una chiarezza… che sembra siano successi ieri.

Questa volta ho deciso di trascorrere la mia prima serata in Via Veneto.

E’ certo che, nel 1968, quando sono arrivato per la prima volta a Roma, dopo soltanto 11 mesi dalla mia partenza dalla Romania come studente con pochi mezzi, ho potuto vedere soltanto le facciate degli alberghi, ristoranti e bar dove, per lo meno fino a una decina d’anni fa, splendeva un’epoca di gloria rimasta nella storia culturale di Roma sotto il nome di “La Dolce Vita”.

Ebbene, piu’ tardi, dopo altri 10 o 15 anni, con ben altre possibilita’, ho potuto soggiornare, e addirittura trascorrere qualche giorno attorno al Capodanno, in uno dei grandi alberghi di Via Veneto.

Continue reading

Roma nun fa’ la stupida stasera*

File de jurnal (romane)

« MAMAN POURQUOI TU NE M’AS PAS FAIT NAITRE A ROOOME!!!???? »
(Un internaut)

Prima zi, după reîntoarcerea la Roma, e întotdeauna un moment dificil!

In aproape cincizeci de ani de vizite repetate, s-au adunat atâtea amintiri, atâtea experiențe care, odată revenit la fața locului, reies cu o claritate… par’că s-au întâmplat ieri!

De data asta am decis să-mi petrec prima seară pe Via Veneto.

Desigur că, în 1968, când am sosit prima dată la Roma, după numai 11 luni dela plecarea din România și student fiind cu mijloace foarte reduse, n-am putut vedea decât fațadele hotelurilor, restaurantelor, barurilor unde, cu mai puțin de zece ani în urmă, strălucea epoca de glorie rămasă în istoria culturală a Romei sub numele “La Dolce Vita”.

Insă mai târziu, după alți 10 sau 15 ani, cu alte mijloace, am reușit să locuiesc, ba chiar și să petrec câteva zile în jurul Anului Nou, într-unul dintre marile hoteluri de pe Via Veneto. Pe atunci, la începutul anilor ’80, protagoniștii epocii “La Dolce Vita”, un Fellini, Mastroianni, Giulietta Masini, Vittorio Gassman, Totò, Renato Salvatori, Alberto Sordi, Domenico Modugno… fiind încă în viață și activi în lumea artística, nimeni nu îndrăznea să menționeze locurile de memorie pe care ei le marcaseră cu prezența lor actoricească. Deci ca să ști unde, când și cum, trebuia să te adresezi figurilor minore ale acelor vremi.

Continue reading