Un week-end cu Eiffel

File de jurnal 

 

Vineri, 3/02/2017

Ora 12h00 

In trecere pe la primăria din Boulogne-Billancourt pentru câteva formalități administrative, remarc o sculptură uriașă reproducând capul « Statuii Libertății » din portul New-York.

 Ce caută ea aici ? Tăblița instalată sub sculptură explică tot.

« La Liberté éclairant le monde » …s-a născut la Boulogne. Sculptorul ei, Fréderic Bartholdi (1834-1904), lucra rue Gutenberg, unde a desenat primele schițe, și turnătorul lui, Gaget, era și el boulonez. Sculptura a fost mai apoi executată în lame de bronz montate pe o armătură de oțel concepută de Gustave Eiffel. »

 

Ora 14h30 

Rendez-vous cu verișoara mea rar întâlnită, Irina, sosită de la München, într-o cafenea de pe rue Saint Dominique, la picioarele « Turnului Eiffel ». 

După ce punem țara la cale vreo oră, facem un tur « cultural-turistic » prin cartier : Ambasada României, școala italiană și imobilul « Lavirotte » de la 29, av. Rapp, amândouă excelente exemple ale stilului « Art Nouveau », « Societatea teosofică » din Square Rapp și biserica rusă, recent inaugurată.

Traversăm « Champs-de-Mars » și o conduc la următorul ei R.V., rue Desaix. Aici descopăr trei imobile remarcabile, la no. 34/36/38, construite în 1914 într-un stil eclectic «Art Nouveau » amestecat cu « Art déco ».

Se pare că aceste imobile aparțineau fetelor lui Gustave Eiffel.

  Continue reading

Cum era să devin « barbudos » !

File de jurnal

Cuba, 12/12/2016

 

Un vapor de croazieră este o lume…în mic!

Aici am dat peste mauricieni, ucrainieni, brazilieni, columbieni, jamaicani, pakistanezi, …ba chiar și de o turcoaică… Să fie, de sămânță!

Asta în echipaj. Am uitat grecii (ofițerii) pentru că vaporul e grecesc… inmatriculat în Cipru, sub pavilion maltez ! ( Evităm taxele!)

Profit, în mod oportunist, când cunosc țările interlocutorilor mei și le vorbesc de locurile lor de baștină, daca se poate, în limba lor.
Astfel, beneficiez de un « traitement personnalisé » !

Dar tot mai simplu e cu cei care vorbesc românește.

Există și așa ceva ! 

De exemplu, « le maître d’hôtel », în uniformă albă de ofițer, cu galoane ( ?), e din Constanța. La fiecare cină, după ce se plimbă printre mesele pasagerilor, se oprește îndelung la masa mea, vrea să știe ce poate face pentru ca să fiu mulțumit și dacă am vreo dorință specială. Ceilalți pasageri au remarcat că profit de un tratament de favoare și se bat să aibă un loc la masa cu mine. Astfel, îmi pot alege zilnic comesenii.

După fiecare masă, baiatul din Chișinău, imi aduce «  un dublu expresso cu frișcă și un Bailley cu gheață ». E nebunia mea!  Continue reading