La Bastide Vieille, 10 mai 2023
Acest text a fost publicat în « Căminul românesc », datat 1 Martie 2023, anul 42, numărul 163, publicația românilor din Elveția.
Textul:
Dați cu biciul dinapoi… ! | ADRIAN ROZEI (adrian-rozei.net)
a fost publicat pe acest site în 2016.
Cu această ocazie, îmi aminteam experiențele cu trăsuri, trăite în copilăria mea, la București, precum și la Cartagena, pe malurile mării Caraibelor, în termenii următori : Continue reading
Textul « Good old days… ! » a fost publicat şi în revista “Căminul Românesc” nr. 162 din luna Decembrie 2022. Această revistă, editată la Geneva de asociaţia « Comunităţii Românilor din Elveţia », este o publicaţie trimestrială fondată în 1981.
Textul integral al articolului poate fi citit la adresa: https://adrian-rozei.net/good-old-days-are-back-again/ de pe acest site.
* * *
Au trecut deja şase luni de la tristul eveniment care a făcut obiectul textului menţionat.
Intretimp, diferite publicaţii au descris, cu lux de amănunte, desfăşurarea ceremoniilor, lista participanţilor, nenumăratele reacţii, comentarii, relatări… legate de acest moment istoric. Inutil să le mai repetăm ! Ele au făcut « le choux gras » al mass-media (oficiale sau particulare) timp de câteva săptămâni.
Insă, în cazul personajului principal al textului menţionat, o fotografie reprezentativă poate fi găsită acum pe Net :
Dafinul (lat. Laurus nobilis), cunoscut și sub numele de laur, este o specie de plante aromatice din familia Lauraceae, arbore sau arbust, care ajunge până la 10–18 m înălțime, originar din zona Mediteranei. Frunzele de dafin sunt folosite pentru aroma lor la prepararea mâncărurilor. De asemenea, au fost folosite în Grecia antică pentru cununile de lauri, de unde și expresia “a se culca pe lauri”. O asemenea cunună de laur era oferită ca premiu la Jocurile pitice. În plus, tot de la laur derivă și cuvântul bacalaureat (bacă de laur) și cel de laureat ( încununat cu lauri) ; există un premiu cinematografic « Premiul Laurul de aur ».
Aceasta este definiţia plantei aromatice, reputată în lumea Mediteranei, pe care o găsim prin dicţionare. Insă, deşi există acolo şi un paragraf “Utilizări şi simbolism”, nu ni se spune nimic despre legătura ei cu poetul antic Virgiliu!
Insă, vizitatorul iscoditor al oraşului Napoli poate afla aici multe alte detalii despre acest subiect.
Colombariul roman de la Via Percolana, care se află chiar alături de cripta napolitană, a fost din totdeauna asimilată cu mormântul lui Virgiliu. Cei mai faimoşi poeţi din toate vremurile veneau aici ca să se reculeagă. Staţiu, care era el însuşi napolitan, povesteşte că mărmântul poetului era un loc sfânt. Tocmai de aceea, se ducea şi el acolo în pelerinaj. Continue reading
