Dragă Ioana,

După cum vezi, am găsit « timpul să citesc această cărticică ». Nici în tren, nici în avion, ci la Bastide, într-o ambianţă de linişte, străpunsă doar de ţârâitul greierilor şi de razele soarelui filtrate de cununa dudului de lângă casă.

N-am regretat aşteptarea !

Deşi cunoşteam deja câteva din texte, am savurat lungile descrieri de atmosferă sau ale locurilor unde se petrece acţiunea, caracterizările personajelor, surpriza poantelor finale.

Unii comentatori ai textelor tale au insistat asupra cursurilor de « creative writting » pe care le-ai urmat. Eu am apreciat spontaneitatea discursului care curge mai repede sau mai încet, ca un pârâu de munte sau un fluviu de câmpie, în funcţie de conţinutul narativ al scrierii. Continue reading →