Mona Lisa din Stockholm

s_drottningholm_slottsteater_21.jpgPe 16 martie 1792, un fastuos bal mascat era programat în saloanele operei regale din Stockholm. Edificiul operei, care se află şi astăzi în centrul capitalei suedeze, faţă în faţă cu palatul regal, fusese construit după planurile arhitectului suedez Carl Frederick Adelcranz şi inaugurat cu zece ani înainte, după voinţa regelui Gustav III. Aceasta nu era însă singurul teatru de operă pe care îl construise Gustav III, pentru că el amenajase de asemenea sălile din castelele dela Gripsholm şi Drottningholm, monumente artistice care ne-au parvenit intacte şi care sunt astăzi două mărturii inegalate ale tehnicii teatrale din secolul XVIII.

Gustav III, pasionat om de artă, visa să creeze un stil al operei suedeze pe care o considera ca cel mai potrivit vector în vederea valorizării măreţiei istoriei naţionale. El însuşi scria piese de teatru, alegând ca eroi pe predecesorii săi, Gustav Vasa, liberatorul Suediei, şi Gustav II Adolf marele rege conciliator. Era de altfel, rolul pe care Gustav III visa să’l joace, un fel de Henric al IV-lea aşa cum fusese prezentrat de Voltaire, şi imaginea pe care dorea s’o lase în istorie.

Numai că, în practică, această cursă nestăvilită spre măreţie l-a făcut să provoace războaie cu puternicii săi vecini, Rusia şi Danemarca, dela care spera să recupereze noi teritorii, precum Carelia şi Viborg sau Norvegia. Ceea ce nu l-a împiedicat în cei 22 ani de domnie să lege şi să dezlege alianţe cu marile puteri europene, chiar şi cu cele cărora, mai devreme sau mai târziu urma să le declare război.

Continue reading