File de jurnal
La Guaira, 19/04/2016
La mijlocul anilor ’70, când am început să voiajez în mod regulat pe tot continentul sudamerican, am dat peste o carte care analiza potențialul acestei zone și care se intitula : « America Latină, în sala de așteptare ».
Au trecut de atunci 40 ani și America Latină tot n-a decolat !
Dar și aceasta e o vedere simplistă, aș îndrăzni să spun « jurnalistică ». Pentru că, în ciuda dictaturilor militare, de stânga sau de dreapta, a guvernelor așa-zis democratice, a mișcărilor de guerillă de tot soiul, a episoadelor mafiotice sau autoritariste… nivelul de trai s-a ridicat în mod constant în nenumărate țări latino-americane (Chile, Brazilia, Columbia, Peru…) sau chiar dacă a stagnat (Argentina, Mexic, Uruguay…) o « conștiință națională » a clasei de mijloc e pe cale de a se forma.
In croaziera de acum sunt bine plasat pentru a măsura pulsul acestei lumi : din cei 2700 pasageri de pe vapor, aproape jumătate sunt brazilieni, iar ceilalți vin din Columbia, Panama, Ecuador, Argentina… Doar câțiva olandezi s-au urcat pe vas în Curaçao. Niciun nord-american, englez sau francez… Sunt singurul pasager născut în România, chiar dacă din echipaj fac parte vreo 15 naționalități, printre care și vreo 20 membri veniți de pe plaiuri dunărene !
Cu Claudia Tache din Pitești, “Bar manager” pe “Monarch” de 13 ani
E foarte bine așa ! La masa de seară sunt înconjurat de chilieni, brazilieni, panamezi… Fiind « între noi », nu suntem obligați să vorbim engleza. Ne înțelegem în spaniolă, portugheză sau, mai degrabă, în « portugnol », un amestec al celor două limbi. Și cum suntem trei doctori, doi ingineri și o funcționară din Santiago, avem multe preocupări comune (sistemul de protecție socială, procedurile medicale, modalitățile de pensionare, codul muncii…).
Comesenii mei sudamericani