La cumpăna apelor *

File de jurnal (scandinave)

Skagen este orasul cel mai nordic al Europei continentale. Aflat la extremitatea septentrională a peninsulei Jutland, micul oras a devenit celebru din două motive. Mai întâi datorită cunoscutei scoli de pictură instalată în oras la sfârsitul secolului XIX. Motivarea artistilor, care s’au instalat aici, a fost nu numai culoarea atât de schimbătoare a cerului si a mării, dar si caracterul si personalitatea puternică a oamenilor locului, pescari ancorati în acest coltz de lume în vesnică luptă cu o natură vitregă.

Apoi, datorită acestei limbi de pământ, mai bine zis de nisip, care înaintează în mare, separând, la vest, strâmtoarea ce uneste coasta sudică a Norvegiei de extremitatea nordică a Danemarcei, numită Skagerak, si, la est, bratul de mare aflat între Suedia si Danemarca, numită Kattegat. Când curentele celor două întinderi de apă se întâlnesc, si mai ales când directia si intensitatea vânturilor sunt propice, o adevărată creastă a valurilor prelungeste până departe, spre infinit, vârful peninsulei daneze.

In toată regiunea domneste o atmosferă stranie, poate din cauza culorii norilor, când gri, când roz, ce par pictati pe un cer albastru-alburiu. Sau poate din cauza dunelor de nisip, teren în permanentă miscare, în care simti că nu poti avea încredere. De altfel ti se povesteste că nisipul a înghitit deja o biserică, din care nu se mai vede decât turla, si a obligat orasul Skagen să se mute de pe coasta de vest pe cea de est, abandonând un loc atât de prosper în Evul Mediu.


La intrarea în acest triunghi, in care se împletesc nisipul, marea si ierburile care flutură în vânt precum părul unui urias înghitit de dune, un muzeu prezintă opere ale câtorva sculptori scandinavi.

Printre ele, un lant greu se îndreaptă spre cer, plecând dintr’un cub de beton (foto 2). O placă de marmură neagră indică numele creatorului : Oscar Reutersvärd (foto 3), profesor suedez si sculptor din Lund.

Oscar Reutersvärd, născut în 1915, si care în 1934, în timpul unei lectii de latină când desena plictisit, a descoperit fără să vrea „figurile imposibile”, cu care încerca să reprezinte, pe o foaie de hârtie, o formă tridimensională pe o suprafată cu numai două dimensiuni. In continuare, timp de multi ani, Oscar Reutesvärd a dezvoltat această viziune stranie care l’a făcut celebru. In 1984, autoritătile suedeze au onorat arta lui Oscar Reutersvärd emitând o serie de timbre care reprezintă „figuri imposibile”.

Oscar Reutersvärd era unul din cei sapte fii ai ambasadorului Suediei în România intre 1936 si 1945. In timpul misiunii sale la Bucuresti, ambasadorul Patrick Reutersvärd a avut ocazia, în 1939, să sărbătorească nunta lui Grigore Cugler – Apunake cu Ulrica Dryssen, care era suedeză. Ulrica Cugler, care astăzi trăieste la Lima, în Peru, isi aminteste bine de personalitatea puternică a sotiei ambasadorului, care organiza cu multă autoritate manifestarile din ambasadă.

Ultimii doi fii ai ambasadorului, frati gemeni, au petrecut câtiva ani la rând, în timpul războiului, vacantele de vară în România.

Ba chiar unul dintre ei, Patrick, a locuit câteva luni la Bucuresti. Mai târziu avea să devină un renumit profesor de estetică la universitatea din Uppsalla. In timpul sederii în România, cei doi frati au făcut cunostintă si s’au împrietenit cu Alexandru Vona, pe atunci student la Politehnică. Multumită lui Vona, Patrick Reutersvärd a descoperit poezia lui Rilke pe care, câteva zeci de ani mai târziu, avea s’o traducă in suedeză.

In 1998, când l’am întâlnit la Stockholm, profesorul Reutersvärd mi-a vorbit de nenumăratele amintiri din România anilor ’40, despre călătoria întreprinsă la mănăstirile din Bucovina si la Cernăuti. Printre comentariile profesorului, cele mai uimitoare se refereau la totala necunostintă a realitătilor războiului pentru cei ce locuiau la Bucuresti si surpriza revelatiilor avute în urma vizitei la Cernăuti.

O amintire agreabilă era invitatia la palatul de la Mogosoaia si atmosfera intelectuală si cosmopolită a unui dineu oferit de Matha Bibescu in cursul căruia invitatii erau instalati pe perne, „a la turque”, în jurul unor mese joase.

Din păcate, Patrick Reutersvärd ne-a părăsit înainte de a avea ocazia să descrie toate amintirile lui din România anilor de război.

* * *

Pe monumentul sculptorului Oscar Reutersvärd, decedat în 1993, un titlu explică sensul operei sale: „Am ancorat pentru o clipă pe acest boţ de lut, dar adevărata noastră tară de obârsie este în ceruri”.

Din fericire, putinul timp pe care îl petrecem aici este luminat uneori de întâlniri exceptionale în timp si spatiu, care îl însoresc!

Adrian Irvin Rozei, Skagen, Danemarca, 20 octombrie 2001


*Titlul unui poem de Lucian Blaga

ilustratiile:
-Monumentul dela Skagen (foto A.I.R.)
– Oscar Reutersvard

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *