Clasica y moderna

„Clasica y Moderna”, ieri, azi, mâine

În 2003, când am avut ocazia de a o cunoaşte pe Maria Fernanda Cartier, vedeta televiziunii argentiniene originară din România, am întrebat-o care sunt personalităţile vieţii artistice pe care le-a întâlnit şi care au marcat îndelunga ei activitate artistică la Buenos-Aires. Printre numele citate, mărturisesc necunoscute mie, se număra şi cel al lui Mario Clavell.

Mai târziu, diferiţi prieteni mi-au vorbit despre acest cântăreţ argentinian, vedetă reputată a anilor ‘50 – ‘60. Nu mi-aş fi închipuit însă că voi avea şansa de a-l întâlni, asculta şi felicita, ba chiar, între două ieşiri pe scenă, să-i pun şi câteva întrebări, legate de cariera lui.

Era într’un week-end de Paşte (catolic) la Buenos-Aires, una dintre acele zile minunate cum apar descrise muzical în „Autono porteno”, celebrul tangou de Astor Piazzola, la „Clasica y Moderna”. Acest loc de memorie din Buenos-Aires este unul din punctele de întâlnire pe care visează să-l aibă toate marile capitale ale lumii. Un local destul de mic, împărţit în două încăperi, aproape egale: jumătate este librărie, o librărie mitică, unde poţi găsi tot ce-a fost editat în ultimele luni în Argentina, dar şi cărţi mai vechi, pe care le poţi comanda, din cataloage. Cărţile, dispuse pe mese, pe rafturi, pe etajere, uneori chiar şi pe sol, formează un decor „sui generis” pentru cealaltă jumătate a localului.

A doua jumătate este, de fapt, o sală de spectacol, însă „travestită” în restaurant-bar. Un bar de unde poţi urmări performanţa artiştilor, care joacă „fără plasă”, în mijlocul meselor şi printre spectatorii care pot participa la show, ba chiar, întinzând mâna, pot atinge vedetele invitate. Cu siguranţă că, într-un astfel de loc, machiajul, trucajele, artificiile nu au nicio raţiune de a exista. „Les artistes jouent sans filet!”

Şi totuşi, în acest lăcaş, unde riscul de a-ţi rupe gâtul este enorm, cei mai reputaţi artişti argentinieni prezintă în mod periodic „leur tour de chant”, fără frică sau trac. În fine, ar trebui să-i întrebăm la faţa locului!

Am avut deci şansa, după ce i-am ascultat aici pe Chico Novarro, Andrea Tenuta sau Mimi Koslowski, vedete consacrate ale scenei argentiniene, să-l admir şi să vorbesc cu Mario Clavell, altă personalitate mitică a scenei bonaerense. Spectacolul, prezentat de mai multe luni în acest loc de excepţie, aducea pe scenă doi interpreţi: Mario Clavell, „chanteur de charme” în stilul unui Franck Sinatra sau Dean Martin, şi Garaycochea, cunoscut umorist şi desenator, figură familiară a scenei, periodicelor şi televiziunii argentiniene.

Mario Clavell este un invitat tradiţional la „Classica y Moderna”, unde şi-a prezentat pentru prima oară spectacolul în 1997. Era una dintre nenumăratele întâlniri cu publicul argentinian, în faţa căruia a debutat în 1946, la numai 23 ani. În continuare Mario Clavell a participat la nenumărate spectacole de televiziune, music-hall şi revistă. Însă nu numai în Argentina, dar şi în Columbia, Uruguay, Chile sau Puerto Rico. Pe vechiul continent, Mario Clavell a întreprins turnee în Spania şi Franţa, iar în Statele Unite se produce regulat la Miami.

A cita vedetele internaţionale cu care Mario Clavell a colaborat revine a enumera stelele music-hall-ului ultimei jumătăţi de secol. Menţionăm, pentru memorie:

– un concert cu Nat King Cole în 1954;
– o întâlnire muzicală cu Sarita Montiel în 1954 în Argentina şi în 1960 în Columbia;
– colaborarea cu Cantiflas (Mario Moreno) în Mexic;
– participarea la diferite emisiuni de televiziune împreună cu Mireille Mathieu în Spania şi Franţa anilor ’60;
– un concert cu Roberto Carlos la „Grand Rex”, sală mitică din Buenos-Aires;
– programul muzical cu Julio Iglesias dela Miami;
– precum şi colaborări artistice cu Waldo de los Rios, Ariel Ramirez sau Martha Serra Lima, muzicieni celebri în America de Sud.

Printre nenumăratele participări la emisiunile televiziunii argentiniene, Mario Clavell îşi aminteşte de cele ale binecunoscutului animator Jean Cartier (Piu Mironescu pentru amicii lui români), la „Canal 7”. În 1955, Mario Clavell şi Jean Cartier au colaborat la crearea filmului „Amor a primera vista”, semnând respectiv muzica şi scenariul realizării.

Mario Clavell îşi aminteşte cu un surâs amuzat de accentul particular al lui Jean Cartier, pe care publicul îl considera drept francez, pe când cei intimi ştiau că venea din România!

În ciuda vârstei şi a evoluţiei stilului muzical din ultimele decade, Mario Clavell rămâne o valoare de referinţă. Cea mai bună dovadă este premiul pentru cea mai reuşită melodie sud-americană pe care l-a câştigat la Miami, în 2004!

Adrian Irvin Rozei, Buenos Aires, 25.03.2005

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *