File de jurnal (arabice)

Am un taler si vreau să’l beu…

Împărăteasa Maria Tereza a înăltat, pe 2 noiembrie 1765, Transilvania la rangul de Principat, atasat direct la Coroana austriacă. Si asa a rămas până în 1867, cu exceptia unui mic interval de timp în perioada Revolutiei dela 1848.

Dacă as vrea să’i explic asta interlocutorului meu din Mutrah suq, în centrul capitalei Omanului, s’ar uita la mine ca la un nebun. Mai întâi, pentru că nici n’ar sti unde se găseste Transilvania. Mai apoi, pentru că singura lui preocupare în momentul cesta este de a reusi să-mi vândă un taler cu chipul Mariei Tereza. De aceea, tot încearcă să mă convingă să’l iau, insistând asupra faptului că, în ciuda celor mai bine de 220 ani de când a fost bătută, moneda este într’o stare perfectă. Numai că el nu stie, sau se preface că nu stie, povestea acestor piese.

Talerul Mariei Tereza a fost, la origine, bătut în Austria între 1740 si 1780, pentru a deveni moneda oficială a Imperiului. Cu un diametru de 39,5 mm, el prezintă, pe o fatză portretul împărătesei, la o vârstă destul de înaintată, iar pe cealaltă, vulturul imperial cu două capete, simbolul oficial al Austriei, care poartă pe piept o stemă compusă din patru pătrate reprezentând Ungaria, Boemia, Burgundia si Burgau (Günzburg).

Inscriptiile sunt :
-pe avers: „M.THEREZIA D.G.R. IMP. HU. BO. REG.”, adică „Maria Tereza prin mila lui Dumnezeu Împărăteasă Romană, regina Ungariei si a Boemiei”, iar dedesubt sunt înscrise literele „S.F.”, initialele lui Tobias Schbl si Joseph Faby, cei doi făurari autorizati să bată monedă la Günzburg în 1780 ;
-pe revers: „ARCHID. AUST. DUX. BURG. CO. TYR. 1780”, adică „Arhiducesa Austriei, Ducesa Burgundiei, Contesă de Tirol, 1780” ;
-pe cant: „IUSTITIA ET CLEMENTIA”.

Pare cam curios să găsesti o astfel de piesă cu valoare numismatică, într’un suq din capătul Peninsulei Arabice. De fapt însă, această piesă a avut încă dela începutul existentei o istorie neobisnuită. Pentru că acest taler de argint a devenit, datorită garantiei de gramaj pe care o reprezenta autoritatea austriacă, (23,3 g de argint pur pentru o greutate totală de 28,07 g), o valoare de referintă în tot Imperiul Otoman si mai ales în Levant (Turcia, Siria si Liban). Asa se face că, chiar si după moartea Mariei Tereza, această monedă, devenită unitate de măsură a valorii în comertul arab, a continuat să fie bătută, cu autorizatia împăratului Iosif II, tot cu data de 1780.

Încet-încet, talerul Mariei Tereza a devenit o monedă de schimb oficială si în multe tări africane sau asiatice. Chiar si astăzi, această piesă este utilizată sub numele de „dollar de argint comercial” în nenumărate bazare din Orientul Mijlociu.

Cu timpul i s’au atribut si puteri magice, asa că mai toate femeile doreau să aibă această piesă în salba din jurul gâtului. De aceea, deseori ea a fost sudată pe inelele sau lanturile purtate traditional de femei în triburile beduine din Peninsula Arabică.

De altfel, multe tări au continuat să bată monedă, reprezentând talerul Mariei Tereza, până în 1935 în Africa si în 1924 în unele tări arabe. Ultima tară care a scos din circulatie talerul Mariei Tereza a fost Djibouti în 1943. Se pare că, de-a lungul istoriei, au fost bătute mai bine de cinci milioane de piese cu imaginea împărătesei Austriei.

De cele mai multe ori, piesele propuse la vânzare sunt atât de uzate, încât desenele si inscriptiile sunt greu de recunoscut. Însă femeile beduine sunt foarte mândre de a le avea în jurul gâtului, de multe ori alături de altă piesă celebră de argint, care îl reprezintă pe regele George al Angliei.

În orice caz, talerul Mariei Tereza a fost piesa cu cea mai lungă existentă si cu urmasi de seamă între care „dollarul american” si „tolarul sloven”, reînviat acum un deceniu.

Poate că, dacă Uniunea europeană s’ar fi gândit să facă un „euro” de argint, ar fi obtinut mai mult succes în bazarele Peninsulei Arabice, unde, deocamdată, nu este acceptat decât dollarul U.S., chiar si de hârtie.

Adrian Irvin Rozei, Mascat, noiembrie 2002

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *