Apocalypto now!

MEL-GIBSON-APOCALYPTOUn nou film de Mel Gibson pe ecrane, un nou scandal mediatic în perspectivă! După ce „Patimile lui Hristos” a făcut să urle şi să zbiere tot atât de bine şi creştinii şi evreii din toată lumea, iată că ”Apocalypto” este pe cale de a dezlănţui furia popoarelor indigene din America Centrală.

Filmul lui Mel Gibson, prezentat în luna decembrie în Statele Unite şi, începând din ianuarie, pe ecranele europene, nu a fost încă lansat în America Centrală, însă „copiile-pirat”, care pot fi deja cumpărate cu câţiva dollari în regiune, au stârnit imediat comentariile scandalizate ale elitelor locale. E şi normal, pentru că în Mexic, unde populaţia de origine maya, împrăştiată în statele din sud şi mai ales în peninsula Yucatan, reprezintă cca. 1,5 milioane de suflete, iar împreună cu Guatemala (40 pâna la 55% din populaţie), Belize şi anumite zone din Honduras sau Salvador, locutorii unora din cele 30 dialecte de această origine totalizează mai bine de 7 milioane de persoane.

Civilizaţia maya nu este singura ramură a populaţiei indigene care vieţuia în America Centrală înainte de sosirea cuceritorilor spanioli. Ajunge să amintim aztecii, olmecii, zapotecii, toltecii, şişimecii sau atâtea alte popoare dispărute mai devreme sau mai târziu, pentru a sesiza varietatea culturilor şi civilizaţiilor care domneau în această zonă. Însă cultura maya este considerată de către specialişti ca fiind cea mai evoluată şi sofisticată. Poate datorită resturilor impresionante ale acestei civilizaţii, care număra în epoca ei de glorie aproape 70 oraşe, dintre care numai la Copan (Honduras) trăiau aproape 20 000 locuitori. Iar vestigiile descoperite în ultimul secol indică o preocupare constantă a populaţiei pentru problemele astronomice, matematice, artistice şi arhitecturale.

„Aceşti maya… au fost consideraţi până la jumătatea secolului XX ca fiind înţelepţii Americii, în special faţă de azteci” spune René Vial, arheolog, specialist al culturilor mezo-americane. „Mai pe urmă, cunoştinţa glifelor** a progresat şi am descoperit că populaţiile maya, ca şi celelalte popoare înconjurătoare, erau în permanenţă pe picior de război. Violenţa şi cruzimea existau peste tot, însă se încearcă să se afirme că-i mai rău la vecini! E probabil pericolul acestui film.”

Pentru că ceea ce şochează pe comentatorii internaţionali şi, mai ales, populaţia mezo-americană, este prima jumătate a filmului care nu se compune decât dintr’o înlănţuire de scene de o violenţă neobişnuită, în care sângele curge în valuri. Cea mai şocantă scenă prezintă imaginea unui sacrificiu uman, în care inima victimei este smulsă direct din pieptul condamnatului încă în viaţă, acreditând teoria unei societăţi teocratice, dincolo de limitele barbariei. Mel Gibson afirmă, şi toţi comentatorii subliniază sau acceptă această afirmaţie, că a studiat împreună cu specialiştii cei mai reputaţi istoria, obiceiurile, limba acestei populaţii, aşa cum reiese din documentele şi vestigiile care ne-au parvenit. De altfel, filmul, interpretat de actori neprofesionişti, este vorbit în yucatecă, unul dintre dialectele contemporane ale descendenţilor maya.

Însă, toată această polemică, aş zice inutilă, ascunde câteva adevăruri sau întrebări elementare.

Mai întâi, deşi nu este punctul cel mai important, faptul că «Apocalypto» este un film prost! De fapt, Mel Gibson afirmă el însuşi că ceea ce-l interesa era să descrie urmărirea eroului principal în cursa lui disperată prin junglă când adversarii săi încearcă să-l ucidă cu orice preţ. Ei bine, această a doua jumătate este în fond partea cea mai slabă a filmului, ca să nu spunem cea mai ridicolă. E un fel de „Zece negri mititei”, amestecat cu o parodie de „James Bond în grădina zoologică” pentru că eroul scapă din ghearele unei pantere, nu se îneacă nici sărind într’o cascadă tip Iguazu, nici într’o mlaştină fără fund etc, în timp ce urmăritorii lui pier unul câte unul. Şi toate aceste miracole, după ce a fost străpuns de două suliţe, pe care le rupe ca pe nişte chibrituri. Nu mai lipseşte decât să se bată din fugă cu un crocodil, pe care să-l întoarcă pe dos, ca pe o mănuşă!

Din păcate, nici unul din criticii filmului, fie ei de profesie sau amatori, nu vorbeşte de această colecţie de acţiuni neverosimile, care în ultimă instanţă ar trebui să ne pună pe gânduri şi în ceea ce priveşte veridicitatea reconstituirii istorice.

De fapt, violenţa nemaipomenită a descrierii societăţii maya apare ca o momeală ce permite declanşarea scandalului şi care face să treacă neobservată parodia de film poliţist în decor de junglă.

tikal-mayasites.jpgBineînţeles că Mel Gibson, specialist al publicităţii subliminale, a reuşit aici un „coup de maître” . Pentru că scandalul atrage publicul şi înmulţeşte numărul de spectatori. Numai că, după cum spune un binecunoscut proverb, „minciuna are picioare scurte”, aşa că, informaţiile circulând repede, se pare că intrările din săptămânile urmând premiera au scăzut simţitor. Probabil că întreaga ”supărare” a urmaşilor indigeni mezo-americani (un jurnal francez publica o pagină întreagă de comentarii sub titlul: „Les descendants des mayas en colère”) n’avea nici un rost dacă subiectul tratat n’ar atinge un punct sensibil al societăţii centro-americane: recunoaşterea existenţei culturale şi a drepturilor populaţiilor indigene. Mai ales când ştim că războiul civil, care s’a terminat în Guatemala doar în 1996, a făcut cca. 200 000 victime, dintre care cea mai mare parte erau indigeni, acuzaţi că ar fi susţinut extrema stângă.

Însă, problematica pe care o ridică această realizare, mediocră în fond, este cu mult mai vastă decât faptul de a şti dacă populaţia maya iubea astronomia sau prefera riturile religioase barbare. Ea este chiar de un interes major pentru societatea noastră contemporană: care au fost cauzele reale ale dispariţiei societăţii şi culturii maya?

Explicaţia subînţeleasă din filmul lui Mel Gibson este că o societate cu moravuri atât de barbare nu putea decât să se prăbuşească în faţa civilizaţiei vehiculate de către cuceritorii spanioli. Explicaţie simplistă, pentru că nici „conquistadorii” spanioli, după cum s-a văzut mai târziu, nu erau de pus în ramă şi, în tot cazul, este greu de imaginat că Hernan Cortez, cu numai 500 soldaţi, 6 cai şi câteva tunuri, a reuşit să învingă o populaţie de câteva sute de mii de războinici, atât de antrenaţi în mânuirea armelor, după cum reiese chiar din film.

De unde ideea că această populaţie centro-americană căzuse de multă vreme într’o decadenţă profundă şi, în ciuda aparenţelor culturale sau tehnice, era deja „K.O. în picioare”. Cum se explică însă această decadenţă de lungă durată?

Unii specialişti afirmă că modificări climatice radicale, cum ar fii anii de secetă dramatică înregistraţi în 750, 810, 860 şi 910 ca urmare a unor fenomene naturale de tip „El Nino”, au dus la pauperizarea societăţii maya, în ciuda tehnicilor bine cunoscute de cultură prin irigaţie.

Alţi specialişti afirmă că trecerea dela o societate războinică de prestigiu la o societate războinică motivată de criterii economice, a dus la distrugerea populaţiilor de agricultori, de unde necesitatea cuceririlor de noi teritorii, motivate cu argumente religioase. De unde comportările barbare ilustrate de filmul lui Mel Gibson.

Probabil că realitatea se află undeva la întretăierea tuturor acestor cauze.

Însă mai important pentru noi ar fi să reflectăm la măsurile pe care liderii maya ar fi trebuit să le ia pentru a evita această catastrofă. Pentru că asemănările între vremea lor şi a noastră sunt nenumărate. Fie că e vorba de modificări climatologice capitale, sau despre prioritatea economiei faţă de umanism, sau de violenţa devenită factor cotidian şi care îmbracă aspectul intransigenţei religioase împinsă până la terorism, aceleaşi cauze generează aceleaşi consecinţe.

Şi, în mod straniu, cuceritorii vin dintotdeauna dela Est!

Adrian Irvin Rozei, Guatemala Ciudad, ianuarie 2007


Note:
*”Apocalypse now” – titlul unui film cult din anii ’70, care descria atrocităţile războiului din Vietnam
** Glife: ideogramele utilizate în scrierea maya, care nu au fost complet descifrate nici până azi

6 thoughts on “Apocalypto now!

  1. Filmul, dupa parerea mea, cauta sa justifice actiunile catolicismului in America Latina. Se stie ca in statele Americii Latine, cum sunt Peru, Bolivia, Mexic, cuceritorii spanioli sunt foarte criticati si o data cu ei si catolicismul. Deoarece, spaniolii au comis aici multe crime in numele religiei. Veneau cu crucea in fata si cautau aur.
    Tzvetan Todorov a scris intr-un studiu despre Cucerirea Americii ca indigenii, la vremea cand a aparut Cortez cu cei vreo 2000 de oameni ai sai, nu aveau desemnat in vocabular cuvantul “minciuna”. Ei pur si simplu nu stiau sa minta! A fost nevoie de catolici ca sa invete sa o faca.
    Este drept ca aveau si ritualuri gen scoaterea inimii prizonierilor de razboi, dar acesta nu era un fapt determinant pentru acea societate.
    In Mexic, aztecii practica si acum religia lor, care este foarte apreciata in zona.

  2. Se mai darama un mit modern.

    Pana acum colonizarea Americii Centrale si de Sud era puternic folosita in propaganda anti-catolica . “Ia uite ce au facut barbarii catolici blanzilor indigeni , le-au luat pamantul , i-au crestinat cu forta , smulgandu-i din blandele lor religii pagane , i-au pus la munca , etc.” Si propaganda asta anti-catolica mergea bine si frumos in SUA unde cetateanul mediu isi face cultura generala din filmele de la Hollywood .

    Filmul va face ca o mare parte din sumele cheltuite pentru propaganda anti-catolica sa fie trecute la capitolul “pierderi” . Se va vedea de fapt ca in America de Sud si Centrala era civilizatii pagane care includeau in ritualurile lor religioase jertfe umane din cele mai sangeroase . La azteci se sacrificau oameni pentru diferiti zei si in diverse feluri , de exemplu in cinstea zeului soare prin scoaterea inimii pe viu . Exista dovezi ca la anumite sarbatori pagane au fost sacrificati in felul asta zeci de mii de oameni in cateva zile . Incasii isi sacrificau proprii copii . In acest fel va vedea si americanul mediu care-si face cultura geneala la cinematograf ca invazia conqistadorilor a avut nu numai un aspect negativ , ca orice cucerire , ci si unul pozitiv, prin interzicerea acestor obiceiuri extrem de violente si sangeroase .

    Dar asa cum reactia la “Patimile lui Cristos ” a fost bagarea pe piata in pripa unui film de propaganda anti-crestina si anti-catolica , precum DaVinci Code , este de asteptat ca si la acest film sa apara o reactie asemanatoare .

  3. @blanco


    Tzvetan Todorov a scris intr-un studiu despre Cucerirea Americii ca indigenii, la vremea cand a aparut Cortez cu cei vreo 2000 de oameni ai sai, nu aveau desemnat in vocabular cuvantul “minciuna”. Ei pur si simplu nu stiau sa minta! A fost nevoie de catolici ca sa invete sa o faca.
    Este drept ca aveau si ritualuri gen scoaterea inimii prizonierilor de razboi, dar acesta nu era un fapt determinant pentru acea societate.

    Ce sa inteleg din mesajul tau ?
    Indigenii nu minteau .
    Dar scoteau inimi pe viu (aztecii pentru zeul Soare ), isi sacrificau copiii(mayasii) , spargeau capete cu maciuca pentru Quetzalcoatl(sarpele cu pene) . Toate astea le faceau pentru zeii lor spurcati.
    Dar chestia asta nu se pune ca nu e corect politic. E corect politic sa spui ceva de rau numai de catolici.

  4. Nu-nteleg de ce atata agitatie pe marginea unui film. Cred ca stiti ca orice film, oricat de real ar parea, tot fictiune e. Nimeni nu poate reproduce istoria cu exactitate, si oricum o luam, nu acesta este scopul filmelor. Cui nu-i place nu se uita si gata. Hai acum sa-ncercam sa disecam fiecare film, sa le analizam d.p.d.v. ortodox, n-ar fi penibil?
    Este clar ca-n filme intervine subiectivitatea regizorului. De ex., daca eu as face un film despre luptele romanilor cu turcii, mi-as prezenta poporul intr-o lumina pozitiva, iar pe islamisti intr-o lumina negativa, ca fiind fii ai satanei. Un musulman insa priveste in alt mod acest eveniment istoric. La fel si Mel Gibson, se implica emotiv in filmele regizate. Nu cred ca e de condamnat.
    N-am vazut filmul despre care se discuta aici, insa Patimile lui Hristos de acelasi regizor l-am vazut si mi s-a parut unul foarte reusit; cred ca criticile pe care acesta din urma si l-a atras in randul “crestinilor” sunt nejustificate. Era normal de la bun inceput ca filmul despre care vb. sau oricare altul pe acest subiect nu poate reproduce cu exactitate realitatea istorico-biblica.

  5. Domnule Adrian Irvin Rozei, filmul lui Mel Gibson nu este primul care prezinta fapte neverosimile. Daca acesta ar fi criteriul de apreciere al celei de-a saptea arte, nu cred ca ati ramane cu mai mult de 5% din toate productiile recente in urma unei trieri similare celei pe care o practicati in comentariul dumneavoastra. Ironia este ca majoritatea porcariilor de pe ecrane nu sunt onorate cu o astfel de rigurozitate. Este mai putin importanta credibilitatea reusitelor fizice ale eroului principal. Conteaza ceea ce simbolizeaza, indiferent daca cineva vreodata, ajutat de pronie divina, soarta sau pur si simplu noroc ar putea realiza asa ceva. Filmul prezinta un tanar ingrozit ce incearca sa-si salveze viata. Pana in acel moment traise in lumea ideala a satului natal iar contactul cu primejdia reala si perspectiva mortii il paralizeaza. Cheia se gaseste in cuvintele rostite de acesta atunci cand se intoarce acasa: “This is my forest and I AM NOT AFRAID!” Intr-o lume ametita si saturata de internationalism, aceasta este expresia celui mai pur si autentic nationalism. Simbolic, evident. Nu este oare locul natal cel in care toti descoperim energii nebanuite, in posesia carora nu credeam ca ne aflam?

    Dati-mi voie sa ma indoiesc ca Mel Gibson era interesat doar de urmarirea din jungla. Puteti gasi pe internet interviuri cu el din care reiese cu totul altceva. Venirea cuceritorilor spanioli cu Crucea in mana la sfarsitul fimului este de asemenea graitoare pentru promisiunea unui nou inceput, care marcheaza ceva durabil si autentic de data asta… Tot simbolic… Ceea ce da valoare ultimelor doua filme semnate de acest regizor este puterea simbolului. Criticii nu le vad insa, sunt interesati de tot felul de alte rahatisuri. Ignorandu-le, ei desconsidera una din cele mai importante dimensiuni ale cinematografiei. Exact ceea ce filmul face mai bine decat oricare alta arta. Atunci cand poate fi vorba de asa ceva, cand se incadreaza in aceasta categorie…

    Se face atata caz de civilizatia popoarelor maya si cunostiintele lor matematice. Asta nu-i impiedica sa practice sacrificiul uman iar cruzimea le era iesita din comun. Sacrificau pana si copii (MG v-a scutit de asa ceva). Iarasi este mai putin important daca acesta a fost principalul si unicul motiv al decaderii acestor popoare. Importante sunt similaritatile abundente cu societatea in traim. Asta a fost intentia lui Mel Gibson. Asta a vrut sa ne arate. Si adevarul de necontestat este ca, inainte de a fi cuceriti din exterior, ne distrugem singuri din interior… Odata cu intrarea in UE, puteti spune ca nu este asa?

  6. “După ce „Patimile lui Hristos” a făcut să urle şi să zbiere tot atât de bine şi creştinii şi evreii din toată lumea”
    Nu inteleg care crestini, eventual ceva fete bisericesti, sau celor ce fug de realitate. Pe evrei sigur i-a deranjat, ptr. ca nu le plac nimic ce nu-i ridica in rang si-i preaslavesc. Realitate cruda ptr. ei. Consider ca a fost o regie foarte buna.
    Sunt curios de Apocalypto.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *