Am intrat în „Anul porcului”

File de jurnal (pariziene)
Paris, 24 februarie 2007

În luna decembrie 2006, pe când treceam pe străzile din New-York decorate şi iluminate de sărbătoare în vederea celebrării Anului nou, am fost oprit de o tânără, îmbrăcată într’un costum traditional chinez, care părea a prezenta un spectacol folcloric din ţara ei de baştină. Când i-am spus că, din păcate, la data indicată pe program voi fi deja întors acasă, la Paris, mi s-a adresat într’o franceză impecabilă şi mi-a spus că nu venise la New-York decât pentru lansarea acestui spectacol, dar că, de fapt, ea este născută în Bretania, una dintre cele mai tradiţionale provincii franceze. Şi a insistat, spunându-mi că acelaşi spectacol va fi prezentat la Paris, cu ocazia Anului nou chinez, în luna februarie 2007.

Mărturisesc că nu eram extrem de interesat de acest spectacol, pentru că, timp de douăzeci de ani, am suportat cu stoicism în România « manifestările culturale ale prieteniei româno-chineze » care, sub pretextul prezentării tradiţiilor culturale, ne transmiteau osanalele regimului maoist. Nu numai odată am asistat la balete de aparenţă tradiţională a căror subiect era « lupta victorioasă a partizanilor maoişti împotriva trupelor trădătoare de patrie a Kuomingtan-ului » Şi, fiecare dintre noi îşi aminteşte capodopera proletcultistă intitulată « Lanterna roşie »*, al cărui titlu a fost schimbat în occident, din motive evidente, în « Fata cu părul de aur ».

Totuşi, interlocutoarea mea a insistat atât de mult asupra caracterului clasic autentic al spectacolului şi, mai ales, asupra faptului că organizatorii nefiind originari din China comunistă, este vorba despre o manifestaţie culturală a lumii libere, încât nu am putut rezista tentaţiei de a asista, în fine, la un adevărat spectacol tradiţional, reflectând cultura chineză milenară.


Într’adevăr, spectacolul era organizat de « New Tang Dinasty Television », cu sediul la New-York, care produce deja de câţiva ani manifestări de acest tip cu care face înconjurul lumii. În continuare, după New-York şi Paris, aceast spectacol va fi prezentat în câteva ţări europeene şi din Oceania.

new-york-chine.jpg
Pe strazile New-York-ului facand promotia spectacolului NTDTV

Ideea conducătoare a spectacolului este anunţată chiar pe prima pagină a programului :

« Mesager a 5000 ani de civilizaţie, punte între cultura Orientului şi a Occidentului, legătură între toţi chinezii din lume, NTDTV îndrăgeşe şi propagă esenţa tradiţiei chineze şi iniţiază un nou stil de cultură ».

Şi continuă afirmând că scopul spectacolului este de a înfăţişa « graţia divină a culturii chineze » şi « armonia între cer, pământ şi oameni ». Ce program superb ! Mai ales că în continuare pe opt pagini ale programului, prezentat în caractere chineze, urmate de traducerea în franceză sau engleză, personaje politice de prim plan (preşedintele Taiwan-ului, prim-ministrul şi guvernatorul Canadei, nenumăraţi deputaţi francezi şi preşedintele Parlamentului european) nu mai termină cădelniţând organizaţia NTDTV.

Spectacolul, după câteva scene din istoria tradiţională a Chinei, ne înfăţişează un episod dramatic în care o adeptă a principiilor Falun-gong este arestată şi maltratată de poliţia chineză. Membrii ei sunt îmbrăcaţi cu uniforme negre, având pe spate desenate în galben, secera şi ciocanul. Iar o cântăreaţă intonează un imn (tradus pe ecran) care spune :

« E pentru voi, pentru voi
Că au suportat chinurile
În Piaţa Tien An Men,
poţi să-mi povesteşti :
Câte steaguri s-au ridicat în aer ?
Vânt uşor, puteai să auzi mai clar
« Falun Dafa Hao »** mai răsună încă… »

Iată deci că, fără să vreau, m-am trezit, din nou, ca şi acum patruzeci de ani, asistând la un spectacol care, sub aspecte culturale, vrea să-mi vândă o salată ideologică, fie ea bună sau rea ! Şi, ca şi cum organizatorii ar fi prevăzut acest reproş, de-a lungul serii se repeta deviza Falun-gong : « Dafa e bun ! »

tang-dinasty.jpg
...si la Paris, jurnalista aceleiasi retele de TV

Ar fi trebuit să-mi închipui asta chiar dela început ! Doar, după calendarul chinez am intrat în « Anul porcului ». Şi porcul, cel puţin în imaginea sa occidentală, nu se distinge printr’o cinste exemplară !

Adrian Irvin ROZEI, Dubai, martie 2007


Note :
* În lumea europeană, « lanterna roşie » indică intrarea caselor de toleranţă.
** « Falun Dafa Hao » în traducere « Dafa e bun ! » este deviza mişcării Falung gong.
Fără a avea pretenţia unei analize a acestei mişcări de dimensiuni impresionante, la scara macro-cosmosului chinez, o anumită asemănare cu fenomenul « meditaţiei transcendentale » din România anilor ’80 pare evidentă.

P.S.: Când, câteva zile mai târziu, pe scările metroului parizian, am întâlnit tineri de origine asiatică distribuind ziarul organizaţiei, am remarcat o pagină întreagă consacrată spectacolului la care asistasem. Am încercat să deschid o discuţie, desigur superficială, privind această transmitere subliminală a unei ideologii sub pretexte culturale. Mi-am afirmat îndoielile asupra unei metode larg aplicată de adversarii miscării lor, comuniştii chinezi. Argumentul major cu care mi s-a răspuns a fost : « Da, metoda este aceeaşi, însă « Dafa e bun ! ». No comment !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *