A doua moarte a lui Rigas Velestinlis Fereos

rigas.jpgFrancezii spun: “Les héros ne meurent jamais!” Oare o fi adevarat?

In primul rand, ca sa devii erou trebuie sa-ti sacrifici viata. Cel putin asta era evident pe vremea cand pentru a fi admirat ca un adevarat erou nu era suficient sa fi castigat un concurs la televiziune, de preferinta prin tragere la sorti!

De exemplu, unul dintre marii eroi nationali greci, primul martir al cauzei eliberarii Greciei, care a combinat activitatea de educator cu cea de revolutionar, Rigas Fereos, s-a nascut langa Velestino in 1757. Dupa acest loc ii vine de altfel porecla de “Velestinlis”.

De fapt satul lui de bastina se chema Băiasa si se afla langa Velestino, iar familia lui Rigas Fereos de origine aromâna, purta porecla “truşină”, adică “frânghie de păr de capră”. Bine inteles aceste “detalii” nu sunt mentionate de catre Enciclopedia greaca “Nea Dimi”.

Se stie foarte putin despre primii ani ai existentei lui Rigas Fereos, insa dupa 1780 il gasim la Istanbul ca secretar al printului Alexandru Ipsilanti, fostul domnitor al Tarii Romanesti (1774-1788) si care era bunicul liderului revolutiei grecesti.


Aici Rigas Fereos isi complecteaza formatia si face cunostinta cu societatea greaca din Fanar, cuibul de unde proveneau domnitorii tarilor române in acea vreme.

In 1788 in timpul razboiului intre Turcia si coalitia ruso-austriaca Rigas Fereos locuia in Tara Romaneasca, ocupand functia de secretar al lui Nicolae Mavrogheni.

In momentul ocupatiei ruso-austriece la Bucuresti, Rigas Fereos paraseste Muntenia si devine secretarul Baronului de Langefeld pe care il insoteste la Viena in 1970.

Aici Rigas desfasoara o activitate literara si publicistică intensă, dirijata spre popularizarea in cercurile grecesti a “noii etici” caracterizata printr’o societate liberata de puritanism si dominata de liberalismul politic al “Secolului Luminilor” la care visa.

Deceptionat de intelegerea ruso-austriaca in detrimentul popoarelor din Balcani, concretizată prin Tratatul de pace de la Iasi (1792), Rigas Fereos isi dirijeaza sperantele catre Franta, purtatoare a ideilor de “democratie si lupta impotriva tiraniei”.

In timpul celei de-a doua sederi in Muntenia (1791-1796), Rigas Fereos dezvolta relatii importante cu reprezentantii Frantei in diferite tari, ba chiar lucreaza ca interpret la Consulatul Francez din Bucuresti.

Incurajat de succesele lui Bonaparte in Italia, Rigas Fereos desfasoara o activitate prodigioasa ca revolutionar, autor politic si literar, editor si avocat al ideilor de libertate si independenta. Aceasta activitate intensa desfasurata in anii 1796 si 1797 la Viena era dirijata contra tuturor asupritorilor poporului grec, turci sau austrieci in egala masura.

Intre alte documente, publica si o “Harta generala a Moldovei” (1797) si o “Proclamatie revolutionara a popoarelor care sufera sub tirania rusinoasa a abominabilului despotism otoman” si schiteaza “noua administratie politica a locuitorilor din Rumelia, Asia Mica, Insulele Mediteranei si Vlaho-bogdania (Moldo-Valahia).

Tot atunci compune si marsul militar “Paian”, in sunetul caruia au plecat la lupta cei 300 soldati din “Batalionul Sacru” decimat de turci in batalia de la Dragasani pe 7/19 iunie 1921, considerat pâna astazi ca “La Marseillaise des Grecs”.

Rigas Fereos decide sa se intoarca in Grecia, cu tot materialul pregatit, pentru a incerca sa accelereze declansarea revolutiei, insa dupa sosirea la Trieste este arestat de politia austriaca.

In ciuda interventiei consulului francez si a multiplelelor demersuri, care au ajuns pana la Consiliul de coroana, Rigas Fereos si alti sapte revolutionari “de origine turcă”, ce se gaseau in diferite orase ale Imperiului Austro-Ungar, sunt predati autoritatilor otomane, care îi inchid în fortareata de la Belgrad si, dupa 40 de zile, îi executa prin strangulare pe 4 iunie 1798.

Moartea lui Rigas Fereos si a camarazilor lui a avut un enorm rasunet in toata Grecia, accelerand procesul de trezire a constiintei nationale si dand un nou elan luptei antiotomane.

Dincolo de activitatea filo-elenica, motivata de ocupatia pamanturilor grecesti, Rigas Fereos este si un vizionar prin afirmarea “Principiilor drepturilor omului si ale cetateanului” in cadrul unei “democratii elenice” – un stat multinational imaginat pe ramasitele balcanice ale Imperiilor Otoman si Austriac, dupa cucerirea independentei.

Mai bine de doua secole dupa moartea lui, peste tot in Grecia Rigas Fereos este venerat ca un precursor al revolutiei elene. Strazi care îi poarta numele, statui, manuale scolare, carti pentru copii amintesc contemporanilor existenta eroului din sec. XVIII.

La Bucuresti in fata Bisericii Grecesti, un bust al revolutionarului a fost dezvelit acum cativa ani, reprezentându-l , ca de obicei, cu o carte in mână.

In Grecia, bancnota de 200 drahme, una din cele mai comune pentru ca are o valoare foarte mica, îl reprezintă pe Rigas Fereos asociindu-l cu imaginea “dascălului”.

1473200004.gifDin pacate, peste cateva luni, o data cu introducerea noii monede EURO, pe biletele de banca vor apare alte imagini, monumente virtuale create prin tehnica de sinteză. Este a doua moarte, de data aceasta anuntata cu multa vreme inainte, a lui Rigas Velestinlis Fereos!

Adrian Irvin ROZEI, Hydra, iulie 2001

P.S. Intretimp au aparut noile piese nationale ale monezii europene si am constatat ca Rigas Fereos este prezent pe cea de 10 centi. O recunoastere europeana al sacrificiului unuia dintre primii europeni!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *